1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Solidarităţi europene, bilanţuri germane

Temerile unor state central şi est-europene faţă de ipoteza unei instrumentalizări politice de către Moscova a livrărilor de petrol şi gaze către ţările membre ale Uniunii Europene, par îndreptăţite din perspectiva istoriei recente.

Conducte de transport ale Gazprom

Conducte de transport ale Gazprom

Este una din concluziile articolului de fond publicat azi pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG sub titlul „Solidaritate cu Polonia”. Cu puţină vreme înainte de întîlnirea şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene cu Rusia, Polonia se adevereşte a fi un factor perturbator. Varşovia revendică solidaritatea restului ţărilor membre ale Uniunii care ar trebui să determine Moscova să renunţe la interzicerea importurilor de carne din Polonia. În acelaşi timp, Varşovia revendică ratificarea de către Moscova a chartei energetice şi a protocolului adiţional care să asigure firmelor europene accesul la rezervele de materii prime ale Rusiei.

Chiar dacă relaţiile actuale ale Poloniei cu Uniunea Europeană sunt dificile, nu trebuie uitat că nu polonezii ci olandezii şi francezii au respins tratatul constituţional al Uniunii Europene le reaminteşte ziarul cititorilor săi dînd de înţeles că reticenţele Poloniei ca şi ale altor foste ţări comuniste faţă de politica Kremlinului, trebuie luate în serios, şi că prin urmare solidaritatea cu Polonia ar contribui şi la consolidarea coeziunii interne a Uniunii Europene. Un sfat demn de luat în seamă cu atît mai mult cu cît actualul împuternicit al preşedintelui Putin pentru relaţiile cu Uniunea Europeană a menţionat, nu fără un semiton zeflemitor în glas, că Uniunea Europeană nu vorbeşte cu o singură voce.

Orban înconjurat de îndoieli

Şi pe de-asupra este măcinată şi de îndoieli - aşa cum sugerează titlul unei scurte relatări pe care o publică tot azi SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, sub titlul „Îndoieli faţă de candidatul român la Uniunea Europeană”. Concret – în cauză se află propunerea Bucureştiului de a-l trimite pe consilierul juridic Ovidiu Ispir la conducerea Curţii Europene de Conturi - instituţia care controlează bugetul Uniunii Europene. Unii deputaţi europeni şi-au manifestat reţinerile faţă de această propunere.

Citat în cuprinsul articolului este Markus Ferber, lider creştin - social din fracţiunea conservatoare a parlamentului European. Dar şi Martin Schulz, şeful fracţiunii socialiste, nu vede cu ochi buni această nominalizare. Mass- media românească a relatat între altele că Ispir ar fi jucat un rol dubios în controlul financiar al unei bănci din România. Desemnarea sa în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale din România a eşuat. În text se mai menţionează că Ispir este candidatul premierului liberal Tăriceanu şi că el va fi audiat în Parlamentul European marţea viitoare.

Un an de mare coaliţie la Berlin

Tot azi, ziarele germane continuă bilanţul unui an de guvernare creştin - democrată /creştin – socială / social democrată. Astfel, Angela Merkel s-a adeverit a fi o conştiincioasă şi plină de zel administratoare a celui mai mic nunitor comun al guvernării scrie OSTSEE ZEITUNG, în timp ce KÖLNISCHE RUNDSCHAU relevă că bilanţul făcut de coaliţia însăşi după 12 luni de guvernare oscilează între o excesivă laudă de sine şi o modestie exagerată, niciuna dintre atitudini nefiind însă justificată de realitate. Poţi ajunge la ţintă şi cu paşi mărunţi, scrie consolator OSTTÜRINGER ZEITUNG.

Proba de foc, Merkel o va trece la anul cînd Germania preia preşedinţia Uniunii Europene notează ziarul spaniol EL PAIS, subliniind mai ales succesele cancelarei germane în saloanele diplomaţiei internaţionale. Ea va trebui să se concentreze asupra aflării unei ieşiri din situaţia de criză creată de Constituţia Uniunii şi dispune pentru aceasta de foarte puţin timp. Merkel va putea însă oricum, conchide ziarul spaniol, să dinamizeze dezbaterile astfel încît să poată fi aflată o soluţie pînă la începutul anului 2008.

Libanul în ochii presei

Ieşirea din criză a Libanului după asasinarea ministrului industriei Pierre Gemayel se adevereşte tot mai dificilă, rezultă din majoritatea comentariilor publicate azi şi există temeri că ţara cedrilor va cădea din nou pradă războiului civil – cum opinează SALZBURGER NACHRICHTEN.

Şi atentatele sunt demult o prelungire a politicii – constată ziarul austriac KURIER. NEUE ZÜRCHER ZEITUNG se întreabă în ce măsură atentatul nu este şi o consecinţă a situaţiei din regiune, a conflictului între Washington şi axa Damasc - Teheran. Ziarul elveţian avansează ipoteza foarte plauzibilă că forţele care acţionează pe scena politică a Libanului vor afla un compromis cînd şi disponibilitatea de dialog a Washingtonului cu Damascul şi Teheranul se va manifesta. Pînă atunci, Libanul consideră THE GUARDIAN, plăteşte preţul pentru greşelile altora.

  • Data 23.11.2006
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B0zA
  • Data 23.11.2006
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B0zA