1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

"Solania" aproape de sfîrşit ?

Muntenegru înaintea Referendumului privind independenţa faţă de Serbia

Parlamentul a decis organizarea Referendumului din 21 mai 2006

Parlamentul a decis organizarea Referendumului din 21 mai 2006

Parlamentul din Montenegru a convocat pentru joi 21 mai un referendum asupra independenţei acestei mici republici actualmente unită cu Serbia. Dacă pe 21 mai referendumul va fi favorabil independenţei, aceasta va însemna sfîrşitul uniunii Serbia-Muntenegru şi destrămarea definitivă a fostei Iugoslavii. Data de 21 mai a fost propusă de preşedintele Filip Vujanovici, partizan al independenţei. Muntenegru cu 650.000 de locuitori şi Serbia aproape de 15 ori mai mare şi mai populată au format în 2003 pe ruinele fostei Iugoslavii o Uniune cu legături nu prea strînse. Acordul prevede că cele două republci se pot separa după o perioadă de trei ani. In Balcani se încheie astfel un alt capitol. Statul artificial Serbia-Muntenegru creat cu trei ani în urmă la insistenţele Uniunii Europene se va destrăma probabil în această primăvară. Perspectiva ca la Referendum să se voteze chiar cu o majoritate la limită în favoarea suveranităţii este mai mult ca sigură. ”Solania”, cum este numită ironic Uniunea Serbia-Muntenegru reprezită fără doar şi poate un capitol lipsit de glorie al istoriei balcanice. Cauzele divizării sunt cît se poate de clare. In cei trei ani de uniune, cele două ţări au ales căi de evoluţie complet diferite, atît economic cît şi politic. In aceşti ani au existat astfel două monede naţionale, două bănci centrale şi două regimuri comerciale şi vamale. Incă de acum trei ani a reieşit în mod limpede că nu a fost vorba de o căsătorie din dragoste, ci de una de interes, încehaită sub presiunea masivă a Uniunii Europene. Aceasta a urmărit să împiedece producerea unui efect de domino şi în alte state balcanice, mai ales să evite ca provincia sîrbă Kosovo locuită în majoritate de albanezi să ceară recunoaşterea independenţei, ceea ce ar fi putut declanşa o poftă secesionistă şi la alte minorităţi etnice, ca de exemplu la albanezii din Macedonia. Uniunea Europeană a dat statului artificial Serbia-Muntenegru o şansă de trei ani, şi acum este conştientă că proiectul a eşuat. Muntenegrenii sunt la rîndul lor divizaţi. Există îndoieli dacă ţara cu populaţie etnică sîrbă, care a fost însă de multe ori de-a lungul istoriei ei independentă, trebuie să-şi proclame suveranitatea. Destrămarea Uniunii Serbia-Muntenegru va reprezenta pentru Serbia o pierdere serioasă, mai ales într-o fază cînd provincia Kosovo primeşte din afară din ce în ce mai multe încurajări să-şi declare independenţa. Uniunea Europeană continuă să se teamă de noi secesiuni. Dar nici premierului muntenegrean Milo Djukanovici nu-i va fi prea uşor. Pe viitor el nu va mai putea arunca vina pentru nereuşitele politice interne pe seama guvernului sîrb de la Belgrad.