1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Societatea moldovenească - o corabie a migrației deja neîncăpătoare

106 pe zi! Atâți moldoveni, potrivit unui studiu realizat la solicitarea BBC, migrează peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.

Satul Grozești din Republica Moldova

Satul Grozești din Republica Moldova

Goniți de sărăcie și de lipsa perspectivei de viitor, cetățenii Republicii Moldova își lasă casele, satele și bătrânii, care ar pleca și ei dacă ar putea. Potrivit experților, odată cu descoperirea fraudei bancare, în Republica Moldova a început un al doilea val de migrație, a populației tinere, angajate, bine plătite, cu familii și copii.

Sate uitate de lume la frontiera UE

Aflat la aproximativ 100 de kilometri de Chișinău, satul Grozești din raionul Nisporeni, este, asemenea multor localități din Moldova, un exemplu care demonstrează efectele migrației. Drumuri de țară, case bătrânești părăsite, iar cele mai noi sau în construcție sunt încuiate, semn că locatarii sunt plecați peste hotare.

„Vecinii de aici sunt plecați în Italia. De la casa din depărtare sunt în Rusia, iar vecinii mei sunt duși în Spania”, ne face o mică excursie Valeriu Butnaru, un locuitor al satului în vârstă de 60 de ani. Mâinile sale bătătorite și fața arsă de soare sunt o dovadă că unica sa sursă de existență este munca fizică. Are un mic atelier, unde confecționează diferite unelte și obiecte din fier. Valeriu are trei copii, dintre care doar unul a rămas în Moldova. A fost și el peste hotare, dar din cauza vârstei nu-și mai poate găsi de lucru în alte țări.

Valeriu Butnaru

Valeriu Butnaru

„Așa sunt timpurile. Din cauză că nu au unde lucra și din cauza salariilor mici, tinerii pleacă din Moldova. Și eu, dacă aș fi mai tânăr, m-aș duce. Aici e greu. Guvernarea și politicienii nu se gândesc la oamenii simpli. Ei parcă trăiesc într-o altă lume. Satul nostru era plin de viață înainte, acum sunt doar moșnegi, care își trăiesc viața de zi pe zi. Eu tot mă hrănesc cu ceea ce muncesc”, ne mărturisește bărbatul.

La doar un kilometru de râul Prut și de frontiera de est a UE, Valeriu are o casă bătrânească, pe care vrea să o reconstruiască, în speranța că feciorul mijlociu, plecat la muncă în Germania, se va întoarce acasă. „Feciorul lucrează la o firmă de reparații auto de lângă München. A învățat la Chișinău, dar nu a putut să își găsească un loc de muncă bine plătit. Acum trimite bani acasă și vreau să îi fac o casă frumoasă. Dar nu sunt sigur că va reveni, pentru că aici în sat nu e așa de bine ca în Germania. Nu avem canalizare și apă potabilă. Dar eu sper”, spune bătrânul, forțându-se să zâmbească.

Petru Stratulat

Petru Stratulat

Primul oraș de lângă Grozești este Nisporeni – un orășel mic de doar 10.000 de locuitori. Slab industrializat, principala ocupație a localnicilor este agricultura. Petru Stratulat are 50 de ari de porumb și este nevoit să lupte cu buruienile doar cu mâinile. „Acesta este instrumentul meu. Nu e nou, dar taie bine”, îmi arată spre sapă pensionarul de 65 de ani. Soarta lui Petru nu se deosebește de cea a lui Valeriu – singur și cu copii pe care îi vede doar pe Skype.

„Fiica mea a absolvit facultatea de limbi străine. A lucrat învățătoare și a decis să plece. Acum e în Franța, iar noi suntem singuri. Nu vor să stea acasă. Nu vor să lucreze pământul. Se duc și nu se mai întorc. Eu ce să fac? Trebuie să lucrez, că altfel nu am cu ce să mă hrănesc. Guvernanții se gândesc doar la buzunarele lor și ne fură. Poate măcar nepoții se vor întoarce”, spune trist Petru.

Migrația – ciuma Moldovei

Dacă la sfârșitul anilor ’80 Republica Moldova avea o populație de aproximativ 4,5 milioane de oameni, în 2016, potrivit datelor Biroului Național de Statistică de la Chișinău, în țară trăiesc puțin peste 3,5 milioane de persoane. Totodată, potrivit unui studiu realizat la comanda BBC, Republica Moldova este țara cu cea mai mare rată de scădere a populației din lume, iar zilnic 106 persoane pleacă în alte țări mai dezvoltate. Totuși, potrivit analiștilor moldoveni, actualmente este greu de spus care este populația reală a țării, iar situația este și mai dificilă din cauză că autoritățile ezită să facă publice datele recensământului efectuat în 2014.

Olga Gagauz, șefa Centrului de Cercetări Demografice de la Chișinău

Olga Gagauz, șefa Centrului de Cercetări Demografice de la Chișinău

Olga Gagauz, șefa Centrului de Cercetări Demografice de la Chișinău, crede că migrația are actualmente un alt caracter și pleacă cetățenii care au salarii destul de bune, dar care sunt nesatisfăcuți de instabilitatea socio-economică. „Republica Moldova deja a pierdut un potențial demografic foarte mare. Peste 600.000 de cetățeni s-au stabilit permanent peste hotare. Migrația de muncă s-a transformat în migrație definitivă. Probabil că aceste persoane nu se vor mai întoarce înapoi în țară, deja multe familii s-au reintegrat, copiii s-au integrat în instituțiile de învățământ de acolo. Este o pierdere demografică foarte mare și aceasta va contribui la aprofundarea declinului demografic, la scăderea și îmbătrânirea populației. Din punct de vedere socio-economic, cel mai important efect este că noi pierdem populația tânără, aptă de muncă, bine pregătită, care va contribui la creșterea economiilor europene și nu a noastră”, a declarat pentru DW funcționara.

Moldovenii, afectați de criza emigranților

Dacă cu 10 ani în urmă moldovenilor le era greu să plece și să își găsească un job în Europa, situația s-a complicat și mai tare din cauza crizei migranților, care a afectat întreaga Uniune Europeană. Cetățenii veniți din zonele afectate de război au creat o concurență acerbă, atât pe piața muncii, cât și în cazul cererilor de solicitare de azil. Astfel, potrivit datelor oficialităților din Berlin, în primul trimestru al anului 2016, 1347 de moldoveni au cerut azil în Germania, iar în 2015 – 2 498. Potrivit unor experți germani, moldovenii nu au nici o șansă să obțină azil, pentru că Republica Moldova este inclusă în lista țărilor cu grad stabil de securitate.

Stela Ciobanu

Stela Ciobanu

Stela Ciobanu se află în Germania de șase luni și tot de atât timp a încercat să își găsească un job, dar este destul de greu din cauza barierei lingvistice și a valului de emigranți din Asia. „Germania nu m-a primit cu brațele deschise, inclusiv datorită fluxului de refugiați de la moment, care este extraordinar de mare. Îmi este greu deoarece nu cunosc germana, deși vorbesc alte șase limbi străine. În Germania daca nu știi germana nu te poți angaja. Acum fac cursuri de integrare, învăț limba. Vreau să fac cursurile până la capăt, să-mi găsesc un job, să mă integrez, iar dacă voi vedea că nu mă voi integra mă voi gândi. Nu cred că suntem priviți ca și refugiații. Noi nu suntem oamenii care vrem să trăim pe spatele cuiva. Noi vrem să învățăm și să muncim. În schimb refugiații vor totul gratis. Dorul de casă este foarte mare. Aș reveni pentru că am rude, familie, tot. Dacă aș ști că aș avea un loc de muncă decent, aș reveni în cinci minute”, spune Stela.

Perspective incerte

În pofida promisiunilor făcute de actuala guvernare, tot mai mulți moldoveni continuă să își dorească un trai în altă țară, iar dezamăgirea față de clasa politică, care a promis în 2009 că va duce țara în Uniunea Europeană, este și mai mare. În lipsa unor politici sociale concrete și alimentată de criza economică provocată de frauda bancară, situația cetățenilor rămași acasă devine imprevizibilă, iar Republica Moldova seamănă cu o corabie de migranți în derivă.

Sociologul și directorul general al Institutului de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău, Doru Petruți, crede că viteza cu care se realizează reformele este sub așteptările populației. „Recâștigarea încrederii într-un sistem care poate funcționa în interesul cetățenilor este un lucru corect, iar asta este un proces de durată. În primul rând pentru a aduce investitori străini în mediul economic al Republicii Moldova contează foarte mult să ai instituții funcționale, să se reducă semnificativ birocrația. Ca orice alt guvern, trebuie să aibă prioritate livrarea serviciilor și bunurilor către populație. Trebuie să muncească foarte mult ca Moldova să devină din nou atractivă pentru investitori și pentru oameni. Odată ce începi o luptă reală contra corupției, încerci să nu mai faci pași niciodată înapoi. Toți acești pași dacă se fac ireversibili, Republica Moldova își poate recâștiga credibilitatea, nu numai în fața actorilor internaționali, dar și în fața propriilor cetățeni, o bună parte din care sunt plecați peste hotare”, a comentat analistul pentru DW.

Incapacitatea liderilor politici de a face reforme și de a aduce schimbarea mult dorită de cetățeni va aprofunda fenomenul migrației, iar problemele legate de corupție, sărăcie și de disfuncționalitățile din sistemul judiciar vor determina cetățenii să plece de acasă.