1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Societatea civila si politicul

15 mai 2009

Poate exista oare si o politica de alt tip decat cea clasica, „murdara“? O dezbatere, derulata la sediul GDS din Bucuresti cu sprijinul fundatiei germane Konrad Adenauer a incercat sa transeze cateva vechi dileme.

https://p.dw.com/p/HrEc
Imagine: Cristian Stefanescu

Se poate oare sari peste bariera dintre societatea civila si politica ? Poate fi calificat politicul si altfel decat se defineste indeobste, prin asociere cu « cea mai veche profesie din lume » ? Poate fi politica si altfel decat « murdara »?

Pare ca da, cel putin intr-o democratie solida, unde sfera politica nu se constituie prin antagonism fata de interesele reale ale cetatenilor si nu poate fi nici macar indiferenta fata de ele. Dar in Romania, dupa 20 de ani?

Konrad Adenauer Stiftung Grafik Logo

Un raspuns afirmativ lipsit de orice echivoc a dat acestei intrebari Traian Ungureanu. Impreuna cu Monica Macovei si Cristian Preda, fostul ziarist a participat la dezbaterea organizata joi, 14 mai, la sediul GDS, de Grupul pentru Dialog Social si de fundatia germana Konrad Adenauer, de orientare crestin-democrata. Tema dezbaterii a constituit-o tocmai relatia dintre societatea civila si politica la 20 de ani dupa caderea comunismului.

Dincolo de formularea discutabila a temei – cata vreme caderea comunismului, acum 20 de ani, nu reprezinta, cred, o certitudine de nezdruncinat, nici in Romania, nici altundeva – dezbatarea s-a dovedit cat se poate de utila. Cristian Preda a subliniat de pilda, ca exista mai multe cai de intrare in politica, si a desemnat-o pe cea provenind din lumea de afaceri drept « calea regala ». E vorba de o traiectorie pe cat de uzuala pentru guvernantii si parlamentarii romani, pe atat de frecvent generatoare de probleme, tinand de domeniul conflictelor de interese si coruptiei. In context, Preda s-a felicitat pentru ca a venit in politica pe alta cale. El a tinut sa reliefeze necesitatea ca si intelectualii sa-si aduca aportul la rezolvarea pe cale politica a problemelor cetatenilor.

Preda a subliniat ca s-a angajat in lupta pentru scrutinul european din convingerea ca, la un moment dat, nivelul « Pöttering » al vietii politice se va dovedi mai important decat etajul « Piedone ». Concomitent, candidatul PDL la alegerile parlamentare s-a aratat increzator in capacitatea sa de a evita riscul « vanghelizarii sale » ca urmare a intrarii in politica. Fapt extrem de important, el a cerut societatii romanesti sa iasa din capcana neincrederii generale.

Abstimmung Misstrauensantrag rum. Parlament
Imagine: Cristian Stefanescu

E evident ca masiva neincredere a cetatenilor in institutiile statului si in practic intreaga clasa politica mineaza constructia democratica a societatii si trebuie depasita, pentru a se evita pericolul anarhiei si radicalismului.

Traian Ungureanu a sustinut la randul sau ca nu exista un divort intre politic si societatea civila, ca politica « nu spurca » si nu e « neaparat murdara », ca, dimpotriva, actiunea politica a unor personalitati de exceptie precum Maggie Thatcher, Kondrad Adenauer sau Ronald Reagan a reusit sa dea o sansa constituirii societatilor civile. In seria oamenilor politici de aceasta factura, pentru care Ungureanu nu si-a ascuns simpatia, se numara, in opinia sa, si Traian Basescu. Impreuna cu Basescu si cu PDL, a precizat el, Romania poate face un pas inainte si nu risca sa piarda racordarea la Europa, care s-a produs in anii 90. El a elogiat partidul-democrat liberal pentru curajul de a alcatui liste de candidati la europene care nu-i aduc avantaje imediate.

In ce-o priveste, fostul ministru al justitiei, Monica Macovei, a amintit ca ea insasi provine din societatea civila, care a invatat-o sa fie tenace si sa nu renunte la principii. Ea a reliefat ca nu s-a schimbat cat a facut parte din guvern si intentioneaza si pe viitor sa-si pastreze independenta si sa puna umarul, in cazul alegerii sale, la eforturile depuse in Comisia pentru justie a Parlamentului European.

Dezbatarea, competent moderata de Rodica Culcer, a pilejuit si un schimb viu de idei. Radu Filipescu, omul care, dupa ce s-a luat in piept cu regimul ceausist, a continuat si dupa 1989 sa se implice masiv, din interiorul societatii civile, pentru o Romanie mai democratica si mai buna, a contribuit la dezbatere facand o distinctie extrem de utila. Potrivit lui, societatea civila nu refuza angajamentul ori sustinerea unor partide, prioritatea ei fiind insa « proiectul » nu sprijinul acordat unei formatiuni politice sau alteia. La randul ei Sanda Pralong, din SUA, a tinut sa reliefeze ca societatea civila nu este identica sau congruenta cu intelectualitatea si elita acesteia.

Unii dintre participanti si-au exprimat regretul ca Romania se pricepe sa-si exporte talentele, dar mai putin sa le si reintegreze.

Bundespräsident Herzog bei Berliner Rede
Fostul presedinte german Roman HerzogImagine: picture-alliance / dpa

Intrebat de Deutsche Welle cum se raporteaza la chestiunea deficitului de democratie european deplans de fostul presedinte al Republicii Federale Germania, Roman Herzog, Traian Ungureanu s-a declarat constient de carentele actualei constructii europene. Afirmand ca nu exista a natiune europeana, ceea ce genereaza o problema de reprezentativitate Parlamentului European, Traian Ungureanu nu si-a disimulat euroscepticismul, dar a subliniat ca, din unghiul sau, UE ramane fara alternativa pentru romani, care n-au alta sansa decat integrarea in Comunitatea Europeana.

Autor: Petre Iancu

Redactor: Robert Schwartz