1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Social-democraţia şi tentaţiile stîngiste

Disponibili pentru noi viitoare coaliţii, social-democraţii germani (SPD) rămîn încă prioritar interesaţi de alianţa cu partidele unionale la guvernare. Viitorul poate însă rezerva şi surprize neplăcute.

O fascinantă istorie, pe scurt, a social-democraţiei germane care împlineşte 150 de ani, ca şi a actualelor ei strategii şi orientări, o oferă articolul de fond publicat pe prima pagină a cotidianului DIE WELT. Editorialistul aminteşte că de la terminarea Primului Război Mondial evoluţia social-democraţiei germane a fost marcată de respingerea poziţiilor radical socialiste şi comuniste. Mai mult decît atît, comuniştii nu au fost parteneri ci adversari ai social-democraţilor germani. Doar în estul Germaniei, pe teritoriul fostei RDG a fost impusă în 1946 o fuziune forţată cu comuniştii. Cît despre Willy Brandt figura de proră a social-democraţilor germani, a cărui personalitate este cu prisosinţă evocată în paginile presei, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea sa, el a fost, în pofida tinereţii sale stîngiste, un anticomunist împătimit.

Că în ciuda acestor tradiţii, la actualul Congres al social-democraţilor germani o parte a conducerii partidului nu pare a dispreţui ci, dimpotrivă, a lua în calcul şi coaliţii mai la stînga decît spectrul tradiţional al partidului, este prilej de mirare pentru observatori. Nu şi pentru participanţii la congres care au dat din umeri ori au căscat plictisiţi la auzul acestei iniţiative. Şi nu din pricina conştiinţei social-democraţilor de a-şi fi datorat succesul profilîndu-se ca o formaţiune a clasei de mijloc, cît pentru că în momentul de faţă prioritară este participarea lor la marea coaliţie cu partidele unionale. Totuşi, autorul articolului din ziarul citat întrevede la următoarele alegeri legislative, în 2017 şi posibilitatea, deloc îmbucurătoare, a unei alianţe a social democraţilor cu verzii şi cu partidul Stîngii, ceea ce i-ar face pe tradiţionaliştii venerabilului partid să presimtă o sleire a vocaţiei lor antitotalitare.

Numai că social-democraţii nutresc concomitent şi convingerea că ideile lor sunt cele mai bune, sesizează DÖBELNER ANZEIGER şi că de aceea li se cuvine să stea pe scaunul din faţă al vehiculului guvernamental, redevenind pentru viitorii patru ani copiloţii doamnei Merkel.

Ceea ce nu-i împiedică pe unii dintre ei să viseze de pe acum la o ideală coaliţie cu verzii şi foştii comunişti din partidul Stîngii, o reverie care planează deja ca o spadă a lui Damocles deasupra coaliţiei negru-roşu.

Ceea ce nu vor social-democraţii, al căror congres se desfăşoară nu tocmai oportun în toiul negocierilor în vederea formării marii coaliţii, sunt noi reforme sesizează mai de la distanţă NEUE ZÜRCHER ZEITUNG.

Reforme nu mai vor nici francezii care protestează de astă dată împotriva măsurilor iniţiate de socialiştii preşedintelui Hollande.

Care, notează OUEST FRANCE, vor trebui să-şi strîngă rîndurile spre a rezista sau, să facă în cele din urmă concesii protestatarilor.

În optica cotidianului LA CHARENTE LIBRE, actualele demonstraţii sunt simptomatice pentru slaba disponibilitate a francezilor de a accepta reforme demult scadente.

De la Madrid EL PAIS trage un semnal de alarmă după ce populiştii de dreapta ai olandezului Geert Wilders au dat mîna cu membrii Frontului Naţional al lui Marine Le Pen. In spatele acestei alianţe stă un plan şi anume de a se servi de Parlamentul European spre a distruge valorile europene, spre a face impermeabile frontierele statelor naţionale şi spre a opune rezistenţă integrării imigranţilor străini. Ziarul spaniol remarcă cu regret absenţa unei rezistenţe a restului formaţiunilor politice ale Europei în faţa ofensivei populismului de dreapta.

De la Budapesta NEPSZABADSAG concede Germaniei meritul de a fi scos Ungaria din fundătura crizei economice, prin angajamentul masiv al investitorilor germani mai ales în industria de automobile. Ziarul ungar de opoziţie sugerează ideea de a i se trimite în curînd Angelei Merkel o telegramă de mulţumire.

Pe care cancelara germană nu o va primi însă neapărat şi din partea cititorilor cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG care publică azi primul episod dintr-un serial, un amplu documentar, o strălucită mostră de jurnalism de investigaţie sub titlul „Războiul secret. Rolul Germaniei în lupta Americii împotriva terorismului.” Nu prea mare plăcere le va face unor cititori să mai afle din paginile ediţiei electronice a săptămînalului DER SPIEGEL că CIA supraveghează cu stricteţe şi în stil mare toate tranzacţiile financiare internaţionale.