1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Slabe speranţe pentru palestinieni - semnalele politice nu îi favorizează

Chiar şi între palestinieni apăruse speranţa, în urma venirii la putere a preşedintelui Obama, că SUA vor promova o nouă politică pentru Orientul Apropiat, abandonând poziţia sprijinului necondiţionat acordat Israelului.

default

Mahmud Abbas, liderul Autorităţii Palestiniene

Emisarul special american pentru Orientul Apropiat, George Mitchell, nu a reuşit să obţină progrese, deşi a vizitat în mod repetat regiunea. Israelienii şi palestinienii nici nu s-au mai reunit oficial pentru tratative de pace, iar atunci când, nu mai departe de ieri, ministrul Apărării Ehud Barak s-a întâlnit cu premierul din Cisiordania Salam Fayyad, miza reală a fost doar crearea unui climat favorabil înaintea discuţiei de azi dintre preşedintele Obama şi premierul Netanyahu.

Aparent, Barack Obama a fost deja pe jumătate câştigat în favoarea cauzei israeliene. Astfel, cu ocazia unei recente vizite efectuate la curtea regelui Abdullah al Arabiei Saudite, liderul de la Washington a vorbit, ce-i drept despre pace în Orientul Apropiat, dar a făcut o fină diferenţă între palestinieni şi israelieni. El a afirmat: "Am discutat despre procesul de pace în Orientul Apropiat şi despre nevoia imperioasă de a avansa clar şi în chip curajos, despre nevoia de a asigura un cămin palestinian care să poată exista alături de un stat israelian sigur şi prosper."

Un stat prosper pentru unii, un cămin pentru alţii

Aşadar un stat prosper pentru unii şi un cămin pentru alţii. În aceste circumstanţe, şi premierul israelian se arată brusc interesat de tratative directe, chiar şi numai pentru a contracara impresiile negative provocate de guvernul său. A nu se uita că blocada în jurul Fâşiei Gaza este în vigoare, că în Cisiordania operează în continuare armata israeliană şicanând populaţia palestiniană la numeroasele baraje de control. Mai mult decât atât, circulă zvonul că se fac pregătiri pentru reluarea masivă a construcţiilor în coloniile evreieşti din Cisiordania, începând din septembrie, când expiră o interdicţie în acest sens, impusă de SUA.

În ce-l priveşte, preşedintele palestinian Mahmud Abbas este de mai multă vreme dispus să reia negocierile directe, mai mult decât atât, să facă o serie de compromisuri, spre satisfacţia străinătăţii. Cu ocazia unei vizite la Brookings-Institute din Washington, un important centru de studii strategice, Abbas a declarat: "Ok, atunci haideţi să stăm de vorbă. Noi spunem: graniţele din 1967 - toată lumea vorbeşte despre asta - dar cu o serie de corecturi şi cu schimb de teritorii pe ici pe colo. Suntem de acord. În privinţa securităţii, vom da garanţii israelienilor. Pentru 10, pentru 20 sau câţi ani doresc, pentru ca israelienii să aibă sentimentul siguranţei în interiorul graniţelor proprii. Ce altceva să mai fac în plus?"

La Ierusalim nu se dă curs unor astfel de propuneri. Dimpotrivă, ministrul de Externe, Avigdor Lieberman, un reprezentant al aripii dure de dreapta, i-a declarat cu câteva zile în urmă omologului său rus, Serghei Lavrov, aflat în vizită în Israel, că până la finele anului 2011 nu va lua cu siguranţă fiinţă un stat palestinian.

Abbas: "Vreau pace pentru nepotul meu, vreau ca el să aibă sentimentul că aparţine unui loc"

Se poate presupune în cazul lui Lieberman că el caută de pe acum căi şi mijloace pentru a lăsa să treacă şi acest termen fără să se schimbe ceva, şi asta cu complicitatea tacită a SUA şi a altor ţări europene. Numai în cazul blocadei din jurul Fâşiei Gaza au existat proteste politice, chiar şi la Berlin. În chestiunile fundamentale ale problemei palestiniene nu se acţionează însă, în ciuda asigurărilor lui Mahmud Abbas, privind disponibilitatea pentru o coexistenţă paşnică. "Putem colabora şi face totul. Suntem interesaţi de aceasta. Vrem să facem ceva fiindcă vrem ca regiunea să fie liniştită. Vrem să trăim. Am suferit vreme de peste 62 de ani. Vreau pace pentru nepotul meu, vreau ca el să aibă sentimentul că aparţine unui loc. Până acum credem că nu suntem nicăieri acasă. Vrem acest stat - 22 la sută din întreaga Palestină. Acceptăm acest lucru", a spus Abbas.

Atâta vreme cât astfel de declaraţii nu sunt luate în serios şi nu sunt sprijinite mai ales de către SUA, se face un imens serviciu radicalilor. Palestinienii sunt în continuare divizaţi, şi nu numai geografic, între Cisiordania şi Fâşia Gaza, ci şi între organizaţia conciliantă Fatah, a preşedintelui Abbas, şi mişcarea islamistă Hamas. Fiecare obstacol apărut în calea negocierilor de pace întăreşte Hamas - un efect potenţat încă prin inactivitatea străinătăţii. Iar Hamas nu dispune de o reţetă de pace, ci numai de una de prelungire şi aprofundare a conflictului, după cum a subliniat şi unul din liderii Hamas, Mahmud a-Zahar, într-un interviu acordat postului libanez de televiziune "future-tv". El a declarat: "Noi am eliberat Gaza dar am renunţat la ţara noastră care a fost ocupată în 1948. Noi cerem eliberarea Cisiordaniei şi crearea unui stat palestinian în Cisiordania şi Gaza, având Ierusalimul drept capitală. Dar, fără a recunoaşte dreptul la existenţă al statului evreu. Aceasta este cheia... Fără a recunoaşte duşmanului israelian dreptul la vre-o fărâmă din teritoriu".

Autor: Peter Philipp / Ioachim Alexandru
Redactor: Vlad Drăghicescu