1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Situaţia romilor: multe contre şi puţine idei în Parlamentul European

Aproximativ două ore au durat, ieri, la Strasbourg, audierile comisarilor comunitari şi interpelările deputaţilor în dosarul - european, deja - al romilor.

default

De fapt, nici nu le-a fost foarte limpede deputaţilor de la Strasbourg dacă scopul dezbaterilor a fost condamnarea preşedintelui francez Nicolas Sarkozy sau dimpotrivă apărarea Franţei - or, poate, tocmai găsirea unei soluţii funcţionale pentru integrarea romilor europeni. Atmosfera fusese încălzită încă din cursul dimineţii, când preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, prezentase ceea ce a numit discursul despre Starea Uniunii. "Rasismul şi xenofobia nu au ce căuta în Europa" au fost cuvintele preşedintelui, ceea ce a nemulţumit o bună parte din Legislativ, care aşteptase o enumerare a statelor "păcătoase" şi a politicienilor în culpă.

Dincolo de intervenţiile aleşilor comunitari - care au valoarea lor politică, fără doar şi poate - rămân cele câteva idei desprinse din discursurile de deschidere şi de final ale comisarilor europeni pentru Justiţie şi Probleme Sociale, Viviane Reding, respectiv, Laszlo Andor.

Integrarea economică şi socială a romilor este, a admis Viviane Reding, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Comisiei, o provocare pentru toţi cei 27 de membri ai Uniunii Europene - şi nu ca o temă de moment ci una care va cere implicare luni şi ani. Până acum, problema principală este că guvernele statelor - atât cele de origine cât şi cele spre care migrează romii - nu au folosit fondurile structurale puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru acest demers integraţionist. Poate şi pentru că, a comentat Reding, "în statele membre nu este foarte popular să iei bani europeni şi să-i investeşti în comunităţile roma".

Pe de altă parte, comisarul a dorit să puncteze nevoia unui echilibru între libertatea de mişcare consfiinţită în tratatele europene şi securitatea naţională care, în fapt, este apanajul fiecărui stat în parte. Or, a subliniat comisarul european, în acest scop, guvernele naţionale pot să recurgă şi la expulzări şi repatrieri.

În ce priveşte evenimentele din Franţa, Reding a evocat discuţiile purtate cu oficialii de la Paris care, a explicat întâi comisarul, au negat orice acuzaţie de pedepsire a un grup - pentru a reveni cu detalii spre sfârşitul dezbaterilor, după ce fusese supusă unui tir de reproşuri din partea audienţei: "Nu putem declara război unui stat. Există reguli ce trebuiesc urmate. Nu am terminat încă analiza pentru că nu avem toate probele". Dar, a asigurat Reding, Comisia va verifica individual toate cazurile.

În fine, la nivelul Comisiei, a anunţat Reding, s-a elaborat o strategie având ca scop integrarea economică şi socială a romilor. Aceasta prevede monitorizarea discriminării din statele membre, o atenţie sporită dată de organismele europene combaterii traficului de persoane, plasarea subiectului pe agenda viitoarei Preşedinţii - ungare - a Uniunii şi organizarea unui consiliu al miniştrilor europeni responsabili cu domeniile ce ţin de ţinta finală: plasarea celei mai mari minorităţi europene în societate. În plus, un task-force european se va ocupa de problema romilor, monitorizând inclusiv folosirea corectă a fondurilor structurale.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident