1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Sistemul electoral a expirat

Capacitatea politicii româneşti de a se complace în situaţii absurde a atins punctul maxim cu legea electorală din 2008. E momentul unei schimbări radicale.

Toată lumea a vorbit despre schimbarea sistemului electoral: a făcut-o preşedintele ales, Klaus Iohannis, a făcut-o şi primul-ministru, Victor Ponta, luni, într-o declaraţie mai amplă în care anunţă şi măsuri de reformare a propriului partid. După două rânduri de alegeri scandaloase prin distorsiunile create, ar fi momentul ca legea actuală să fie aruncată la coş.

Nu este vorba de o remaniere a sistemului, de o amendare a legii sau de o revizuire mai amplă, ci de schimbarea sa integrală. Capacitatea politicii româneşti de a se complace în situaţii absurde a atins punctul maxim cu legea electorală din 2008. Ocupantul locului al doilea sau al treilea într-o circumscripţie putea câştiga mandatul în pofida celui aflat pe locul întâi, candidaţii independenţi erau excluşi din oficiu la alegerile parţiale ca şi partidele care nu reuşiseră iniţial să intre în Parlament, iar numărul deputaţilor şi senatorilor putea creşte fără măsură în virtutea unui algoritm viciat. Ideea de a combina votul în circumscripţii uninominale cu repartizarea proporţională a mandatelor fusese un compromis straniu, care sfida orice logică. În sfârşit, putem spune că s-a ajuns într-un punct care nu mai îngăduie continuarea acestui sistem.

Dar nu putem spune cu certitudine ce se va întâmpla. Cu o excepţie: viitorul sistem electoral va fi tot proporţional. Cel puţin în această privinţă va exista o deplină continuitate. Majoritarismul cultivat de preşedintele Traian Băsescu s-a întors împotriva sa, încât am putea anticipa că, cel puţin 15 ani de aici înainte, nimeni nu va relua subiectul. Există câteva motive majore pentru care politica românească va prefera pe mai departe proporţionalitatea: fărâmiţarea avansată a partidelor, sciziunile frecvente, superficialitatea şi instabilitatea convingerilor şi existenţa unei minorităţi naţionale importante, care depinde mult de reprezentarea proporţională. În plus, există tendinţa unei diversificări şi mai mari a ofertei politice prin simplificarea modului de înfiinţare a unor partide noi, ceea ce creează o şi mai mare presiune în beneficiul reprezentării proporţionale.

Aşadar viitorul sistem va fi proporţional, dar în rest nu putem spune nimic. Am putea doar trece în revistă câteva posibilităţi de care s-a mai vorbit. Una dintre ele este varianta listei închise proporţionale, aşa cum a fost din 1990 şi până în 2008. Aşadar s-ar renunţa de tot la împărţirea ţării pe circumscripţii uninominale şi s-ar reveni, eventual, la circumscripţia judeţeană.

De semnalat însă că revenirea la acest sistem ar consolida partidele şi ar conferi liderilor puteri mai mari decât în prezent. Migraţia de la un grup politic la altul în cadrul Parlamentului ar fi mult îngrădită. Dar pe de altă parte s-ar reveni la suspciunea că democraţia tinde către un sistem oligarhic, dominat de un număr mic de lideri de partid. Astăzi ţinta sunt „baronii locali”, mâine ar redeveni oligarhia de la Centru.

Există însă şi varianta sistmului mixt, ca acela practicat în Germania, care este proporţional, dar care cuprinde simultan atât votul în circumscripţii uninominale cât şi votul unei liste de partid. S-ar conserva astfel experienţa dobândită în ce priveşte circumscripţiile uninominale, dar s-ar reveni şi la lista de partid. Ar exista şi politicieni aleşi individual cu electoratul lor distinct, dar şi politicieni din cadrul listei ideologice. Unii ar fi mai legaţi de teritoriu, alţii mai loiali ideilor generale. În teorie, căci în practică e greu de anticipat. De fapt, nu putem spune care sistem ar fi mai bun mai înainte de a ne fi precizat un ţel politic precis.

Să remarcăm doar că există şi de astă dată riscul să nu se ia în considerare corelaţia care ar trebui stabilită între sistemul de vot şi structura parlamentului, aşa cum e definită în constituţie. În mod ideal, Constituţia şi sistemul electoral ar trebui schimbate în acelaşi timp.