Siria nu mai e demonizată de occident

Schimbarea atitudinii occidentului faţă de Siria a început în vara anului trecut, o dată cu vizita preşedintelui Bashar el Assad la Paris, la invitaţia omologului său francez Nicolas Sarkozy. Imediat după aceea, Sarkozy a întors vizita, deplasându-se la Damasc. Apoi, întreaga lume a aşteptat schimbarea la vârful administraţiei americane. Acum, cu Barak Obama la Casa Albă, Siria a fost vizitată deja de trei congresmeni americani, iar ieri a sosit la Damasc javier Solana, însărcinatul UE pentru politică externă. Cheia soluţionării multor probleme ale Orientului Apropiat se află într-adevăr în Siria, un aspect recunoscut şi de senatorul John Kerry, ultimul oaspete american al preşedintelui Assad: „Nu este un secret că mulţi dintre noi am avut probleme cu ultima administraţie americană din cauza politicii sale pentru Orientul Apropiat. Cu Obama, administraţia sa şi cu congresul dominat de democraţi putem să abordăm aceste probleme dintr-o perspectivă nouă”, a spus senatorul american.

Democratul John Kerry, şeful comisiei pentru politică externă a Congresului american, ştie care sunt speranţele sirienilor după ani de izolare şi demonizare. Ei vor reîntoarcerea ţării lor în arena internaţională, avantaje economice şi poate ceva mai multă libertate. Saeed, un tânăr din Damasc a explicat: „Siria devine dintr-un stat-problemă un stat care rezolvă probleme. Era şi timpul, fiindcă sirienii sunt obosiţi şi cu moralul la pământ. Am suferit mult de pe urma boicotului şi a sancţiunilor”.

Preşedintele Bashir el Assad avansează cu mult pragmatism pe drumul normalizării, prin tratative cu Libanul şi prin negocieri indirecte cu Israelul, mediate de Turcia. Assad vrea progrese, dar vrea înainte de toate înapoi Înălţimile Golan, ocupate de Israel. În calea procesului se mai află însă o serie de obstacole, cum ar fi sprijinul acordat de Siria grupărilor Hezbollah şi Hamas, considerate organizaţii teroriste în occident, relaţiile strânse dintre Damasc şi Teheran, precum şi prezumtiva implicare a Siriei în asasinarea fostului premier libanez Rafik Hariri.

Spre deosebire de predecesorul său, George W Bush, care nu a reuşit să obţină nimic prin ameninţări şi sacţiuni, noul preşedinte al SUA, Barak Obama, pare înclinat spre compromis, în schimbul unor rezolvări. Senatorul Kerry a recunoscut rolul important al Siriei în regiune şi a subliniat că doreşte continuarea dialogului cu această ţară în ciuda tuturor dificultăţilor. De partea cealaltă, Assad, nu mai priveşte SUA ca pe un inamic, ci ca pe un partener dacă se îndeplinesc o serie de precondiţii: „Să nu izbucnească un nou război şi să existe sprijin serios pentru pace în Orientul Apropiat. Astfel, Obama este oricând binevenit”, a spus Assad.

Ca semn al bunăvoinţei, Siria se implică în favoarea reconcilierii celor două fracţiuni palestiniene, Hamas şi Fatah. Liderul politic al Hamas, Chaled Meshaal, trăieşte în exil la Damasc iar armele destinate organizaţiei şiite Hezbollah ajung în Liban prin Siria. Între timp, ambele organizaţii sunt privite la Washington cel puţin ca nişte factori care nu mai pot fi scoşi din ecuaţie.

În dialogul înfiripat cu Damascul, SUA mizează pe avantajele pe care Assad le poate obţine pentru ţara sa şi pe politicile realiste ce derivă de aici. Apropierea este accelerată de progresele ce se realizează între Siria şi Israel, şi acestea sunt posibile numai cu ajutor american, explică Rami Khoury, profesor la Universitatea Americană din Beirut: „Momentan, prioritare sunt tratativele siriano-israeliene. Dacă aici se realizează progrese, atunci vor exista efecte decisive asupra Hezbolaah, Hamas, asupra conflictului israeliano-palestinian şi asupra altor chestiuni”.