1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Siria şi Turcia nu par să-şi dorească o escaladare a conflictului

La frontiera turco-siriană s-au înregistrat din nou schimburi de focuri. Ankara ameninţă cu represalii. Totuşi, observatorii nu cred în iminenţa unui război, chiar dacă escaladarea conflictului nu poate fi exclusă.

Tirurile părţii siriene nu rămân fără răspuns. Militarii turci reacţionează promt. Când, la mijlocul lunii octombrie, obuze lansate din Siria au explodat imediat lângă frontieră pe teritoriul turcesc, armata turcă a ripostat cu obuze de mortieră.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat că cei care vor să supună unui test capacitatea de apărare a ţării sale comit o eroare mortală. Şeful Statului Major al armatei turce, Necdet Özel, a avertizat la rândul său cu o ripostă masivă.

Parlamentul din Ankara a dat apoi lumină verde pentru o posibilă intervenţie în ţara vecină. Situaţia tensionată a generat temeri la nivel internaţional, privind un posibil război. Totuşi, specialiştii nu se aşteaptă la un asemenea scenariu, fără a putea exclude întru totul o escladare a conflictului.

Directorul ştiinţific al Institutului pentru Studiul Păcii şi Politici de Securitate de pe lângă Universitatea Hamburg, Michael Brzoska, apreciază că escaladarea este pentru moment improbabilă. Părţile aflate în conflict, susţine el, nu au interes să amplifice conflictul. "Siria nu doreşte un război şi nici Turcia nu pare interesată să fie atrasă în conflictul inter-sirian", a subliniat el.

Cu toate acestea, situaţia rămâne neclară la frontiera turco-siriană. Nu este limpede mereu care dintre numeroasele forţe înarmate din Siria este responsabilă pentru tiruri. Iarăşi, nu se poate spune cu certitudine dacă tirurile sunt intenţionate sau nu. Apoi, numărul victimelor rezultate din bombardarea unei şcoli sau a unui spital turcesc i-ar sili pe politicienii şi generalii de la Ankara să acţioneze. Abia atunci, organizaţia rebelă kurdă PKK sau armata siriană ar reacţiona făţiş la atacurile turceşti.

De la izbucnirea războiului civil din Siria, relaţiile odinioară bune dintre cele două state vecine s-au deteriorat continuu. Erdogan l-a acuzat pe preşedintele Siriei, Bashar al Assad, că este dictator şi că are mâinile mânjite cu sânge.

Deja în aprilie trecut trupe siriene au deschis focul asupra unei tabere de refugiaţi aflată în provincia turcească Kilis, un incident soldat că rănirea mai multor persoane. Două luni mai târziu, armata siriană a doborât un avion de luptă turcesc. Ambii piloţi şi-au pierdut viaţa.

Ca urmare, Turcia, ţară membră a NATO, a început să maseze tancuri şi trupe în provinciile sale de sud-est. Ulterior, avioane militare turceşti au silit elicoptere de luptă siriene, care s-au apropiat prea mult de frontiera comună, să bată în retragere.

Un punct culminant provizoriu a atins conflictul pe 3 octombrie, când obuze lansate cu prilejul unui schimb de focuri între armata siriană şi rebeli au explodat în satul turcesc de graniţă Akcakale, ucigând cinci localnici. Cu acea ocazie, artileria turcească a ripostat energic şi de atunci schimburile de focuri sunt frecvente.

Între timp, ambele ţări au închis spaţiul aerian pentru avioanele aparţinând ţării vecine. Măsura a fost motivată de silirea unui avion de linie sirian să aterizeze la Ankara. Potrivit autorităţilor turceşti, aparatul de zbor avea armament la bord.

Turcia este de la început implicată masiv în războiul civil din Siria. Aproximativ o sută de mii de sirieni s-au refugiat în Turcia din calea luptelor. Armata Liberă Siriană luptă împotriva regimului de la Damasc, beneficiind de sprijin masiv din partea Ankarei. În plus, guvernul Erdogan este interesat să-şi extindă influenţa în Orientul Mijlociu.

Dar nu numai Turcia este implicată în acest conflict regional. Şi Arabia Saudită sau Emiratul Qatar sprijină, la fel ca şi Ankara, opoziţia siriană.

De partea celaltă, preşedintele Assad se poate bizui mai ales pe sprijin din partea Iranului. Apoi, Iordania şi Libanul, ţări care se învecinează cu Siria, sunt afectate direct de orice escaladare a conflictului.

Imprevizibil rămâne rolul pe care-l joacă în regiune kurzii. În nordul Siriei, partidul kurd al Uniunii Democratice (PYD) este privit ca un apendice al PKK, iar PKK şi-a înteţit în ultimele luni atacurile asupra forţelor de securitate turceşti, operând mai nou direct de pe teritoriul sirian, în vreme ce armata regulată siriană s-a retras în linii mari din regiune. Pe lângă PYD mai există însă şi alte grupări kurde apropiate de opoziţia siriană, care caută protecţie din partea Ankarei.

Aşa stând lucrurile, experţii nu aşteaptă o detensionare rapidă la graniţa turco-siriană. Totul depinde de modul în care va continua războiul civil. Atâta vreme cât nici guvernul şi nici rebelii din Siria nu vor reuşi să-şi adjudece o victorie clară, primejdia escaladării conflictului între cele două state vecine rămâne la ordinea zilei.