1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Sindromul post-aderare în Europa de Est

Aceasta discutie a fost organizata la Berlin de catre Deutsche Gesselschaft si Südosteuropa Gesellschaft, in colaborare cu Ministerul Federal de Externe si Fundatia Zeit.

default

Gernot Erler, Secretar de stat in Ministerul Federal de Externe si membru al Bundestag-ului, Rita Süssmuth, fost Ministru al Educatiei si Presedintele Bundestag-ului din 1987 pana in 2002, si politologul Frank Decker, au pus problema "sindromului post aderare" in Europa de est.

Intalnirea de la Berlin si-a propus sa analizeze comportamentul politic al statelor est europene dupa aderarea la UE. S-a pus insa accentul pe 6 tari, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania si Bulgaria, unde anumite fenomene aparute dupa aderare s- au aratat mai pregnant.

Populism, extremism si tendinte radicale de dreapta au fost directiile politice pe care le-au adoptat mai toate tarile dupa aderarea la Uniunea Europeana. Aceste tendinte au existat si inainte de momentul integrarii, dar in contextul in care tarile respective erau profound angajate in indeplinirea acquis-ului comunitar, ele nu s-au facut simtite atat de evident, ca dupa 1 mai 2004, respective 1 ianuarie 2007. Un alt fundal care favorizeaza astfel de fenomene este teama de pierdere a identitatii nationale, de uniformizare cu restul statelor membre.

Populismul are conotatii negative, dar Frank Decker considera ca e foarte viabil ca acesta sa fie parte din orice democratie, dar nu si obligatoriu. In acelasi timp, Decker a declarat ca populismul este "un pericol pentru democratie", iar populistii "pot pune in pericol propriul lor success".

Gernot Erler a vorbit despre diferitele aspecte ale acestor fenomene aparute in cele 6 tari, alese ca studiu de caz, pentru sindromul post aderare.

"Despre ce vorbim de fapt? Ceea ce se intampla in Polonia, acest trend populist, exista clar dinainte de 1 mai 2004. Insa pentru prima data, in 2006, sub guvernarea Katchinski, acestia au devenit membrii unei coalitii de guvernare, dupa alegerile din septembrie 2005, deci dupa aderare, facandu-se astfel auziti in politica si fiind luati in serios de intreaga Europa. O situtaie cu totul diferita avem in Cehia, unde nu avem curente populiste sau nationaliste, ci o situatie speciala, una antagonica, ce a crescut in politica ceha si care a putut fi rezolvata numai prin transferul a doi parlamentari. Aici se pune problema unui consens politic si a competentei parlamentare. In Slovacia, coalitia Smer a actualului Prim Ministru, Fico, un partid social democrat, care si-a aratat tendintele populiste deja, dar cel mai intens, atunci cand s-a aliat cu partidul national slovc, unul nationalist sovinist. In Ungaria avem din nou o scena noua, unde multe se intampla pe strazi, demonstratii nationaliste, antisemite si xenofobe, care nu au intotdeauna scopuri clare. Aceste actiuni duc la formarea unei garde care a inceput sa actioneze intern, dar si extern, impotriva, citez "apetitului teritorial al vecinilor". Este greu de inteles ce inseamna asta, daca nu pur si simplu cunoscuta obsesie a maghiarilor legata de Trianon. In cazul Romaniei nu se poate vorbi numai despre aversiunea impotriva presedintelui; problemele mai mari exista in directia anumitor minoritati, in special a rromilor, a evreilor si a homosexualilor. Corneliu Vadim Tudor, presedintele partidului Romania Mare, a propus construirea ghetourilor pentru tigani. Trebuie sa spunem ca fervoarea pentru acest partid s-a stins deja, ceea ce ne bucura foarte mult. In Bulgaria, partidul rasist si antisemit Ataka, a fost fondat inca din 2005, cu interese clare impotriva tiganilor, a bulgarilor musulmani si a turcilor. In decembrie 2006, dupa partidul Simion, care nu a avut nici el o aversiune impotriva populismului, Boiko Borisov a adus o noua miscare populista, care a avut mare success in alegerile locale ce s-au desfasurat recent".

Populismul, nationalismul si extremismul, nu apar insa numai la statele care au aderat la Uniunea Europeana, este de parere Rita Süssmuth:

"Clar este faptul, ca prin diviziunea, prin unirea geo politica si geografica, trebuie sa facem un pas mai departe, si sa vedem acest sindrom la nivelul intregii Europe. Trebuie sa ne intrebam ce inseamna sindromul post aderare si ce se intampla in tarile deja integrate si cele care inca nu sunt membre. Am vazut fenomene extreme in Rusia in ultimii ani, ceea ce e valabil si pentru statele baltice. Daca e sa ma gandesc la acquis-ul comunitar, ma intreb des, au fost aceste state atat de departe, incat sa resolve problemele minoritatilor? Pentru mine este important ca perspectiva sa se extinda, dar sa ne concentram pe exemple alese."

Intalnirea de la Berlin continua astazi, accesul presei fiind interzis. Ceea ce stiu este ca Romania va fi reprezentata de Anneli Ute Gabany, Cercetator la Stuftung Wissenschaft und Politic si Florin Abraham, de la Institutul Ovidiu Sincai. Se va discuta despre fenomenul populist in Romania, pe rei piloni: Vadim Tudor- Basescu- Becali. Se va mai sublinia faptul ca populismul in cazul Traian Basescu a fost doar o coincidenta cu momentul aderarii la UE, si nu un sindrom al acesteia.