1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Simbolistica unui proiect unionist

Şeful statului a deschis mai multe fronturi în căutarea de capital electoral pentru alegerile europene şi prezidenţiale din 2014.

Una din sursele de capital electoral ale preşedintelui Traian Băsescu este problema unirii Republicii Moldova cu România.

Aflat în urmă cu două săptămîni la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului dedicată românilor de pretutindeni, şeful statului a declarat: "Vorbim de unirea Republicii Moldova cu România. Oameni buni, există în populaţia Republicii Moldova un filon sănătos de români, dar marea majoritate a populaţiei nu doreşte unirea cu România. Cereţi unirea şi o veţi avea, dar cereţi-o."

Cu acelaşi prilej, preşedintele Băsescu a afirmat că există o problemă cu Constituţia Republicii Moldova, "în care se vorbeşte doar despre moldoveni şi limba moldovenească." Constituţia, adoptată în 1994, prevede că "limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, în baza grafiei latine" şi că "statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea şi funcţionarea limbii ruse." Moscova a solicitat în permanenţă autorităţilor de la Chişinău modificarea statutului limbii ruse, ca limbă oficială, însă textul constituţional a rămas neschimbat.

Declaraţiile preşedintelui Băsescu nu au rămas fără ecou dincolo de Prut. Un deputat de la Chişinău, Ana Guţu, a înaintat o sesizare Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, prin care solicită înlocuirea în Constituţie a sintagmei "limba moldovenească" cu "limba română". Solicitarea este desigur îndreptăţită, atîta vreme cît un român de la Chişinău şi un român de la Bucureşti vorbesc aceeaşi limbă română, exceptînd regionalismele moldoveneşti.

Din cei 3,4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova (exceptînd Transnistria), la ultimul recensămînt, din 2004, 78% dintre ei s-au declarat români sau moldoveni şi 90% vorbitori de limba moldovenească sau română ca limbă maternă.

Pînă în prezent, peste 250.000 de persoane din Republica Moldova şi-au redobîndit cetăţenia română. Deşi cererile sînt în continuare numeroase, ritmul de rezolvare a dosarelor conduce la rezultatul de 60-80 de mii de noi cetăţeni anual, datorită legislaţiei greoaie.

Dreptul cetăţenilor din Republica Moldova de a-şi redobîndi cetăţenia română este unul legitim. Cu toate acestea, România a fost criticată în ultimii ani de responsabili ai Uniunii Europene că "ar construi" peste noapte cetăţeni români şi că ar introduce "pe uşa din dos" milioane de persoane pe piaţa muncii din statele dezvoltate ale UE. Este evident, din datele pe care le-am prezentat mai sus (conform unui studiu efectuat de Fundaţia Soros şi publicat în 2012), că nu e vorba de milioane.

Are preşedintele Traian Băsescu un plan realist de unire a Republicii Moldova cu România? Declaraţiile sale se cam bat cap în cap, dacă ne gîndim la numeroasele intervenţii în care preşedintele şi-a arătat susţinerea necondiţionată pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, politicienii de la Chişinău (mai puţin Partidul Comunist, majoritar) şi marea parte a populaţiei au privirile aţintite către Bruxelles, văzînd în semnarea cît mai curînd a unor acorduri cu UE o şansă cu adevărat istorică.

Şeful statului a deschis mai multe fronturi în căutarea de capital electoral pentru alegerile europene şi prezidenţiale din 2014. Unul dintre ele este cel al unionismului: "Cereţi unirea şi o veţi avea." Conform unui sondaj de opinie realizat în 2012 de Centrul Român pentru Studii şi Strategii, peste 85% dintre români îşi doresc unirea României cu Republica Moldova. Aşadar mesajul prezidenţial unionist se adresează în special românilor. "Basarabia e România", o campanie care se desfăşoară de cîteva luni, pare să nu fie nici ea străină de laboratoarele Cotroceniului.

Ce lipseşte din tot acest peisaj e o dezbatere serioasă pe tema unionismului. Ne aflăm, se pare, abia în etapa de "încălzire", tema aşteptînd campaniile electorale de anul viitor. Atunci cînd încărcătura ei simbolică va conta, ca în fiecare astfel de momente, mult mai mult decît o abordare pragmatică.