1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Siguranţa versus libertatea presei

Forţele de securitate împiedică tot mai mult activitatea jurnaliştilor. Nici democraţiile occidentale tradiţionale nu fac excepţie. "Reporteri fără frontiere" avertizează asupra unor semnale fatale.

Jurnalişti controlaţi de soldaţii americani

Jurnalişti controlaţi de soldaţii americani

Soldatul Bradley Manning este condamnat în Statele Unite ale Americii la 35 de ani de închisoare cu executare. Fostul angajat NSA, Edward Snowden, este ferm convins că în patria lui nu îl aşteaptă un proces corect. Mesajul pentru potenţialii interesaţi: cine oferă jurnaliştilor informaţii strict-secrete trebuie să se aştepte la pedepse drastice. Aceasta este concluzia raportului privind libertatea presei, prezentat miercuri de organizaţia "Reporteri fără Frontiere". "În SUA, urmărirea jurnaliştilor de investigaţie şi a surselor acestora de către autorităţi nu a atins niciodată un asemenea nivel", a declarat pentru DW Christian Mihr, şeful biroului de la Berlin al "Reporteri fără Frontiere". "Atunci când sursele nu mai au încredere, ne confruntăm cu o substanţială îngrădire a libertăţii presei şi cu un regres dramatic al democraţiei."

Christian Mihr, Geschäftsführer von Reporter ohne Grenzen

Christian Mihr, Reporteri fără Frontiere, Berlin

Occidentul îşi pierde rolul de model

Cele mai recente schimbări transmit un "semnal fatal pentru state precum Turkmenistan, Siria sau Turcia", mai spune Mihr. "Atunci când democraţiile tradiţionale nu mai consideră libertatea presei ca fiind intangibilă, astfel de ţări nu mai se simt obligate să o respecte" avertizează şeful biroului german, referindu-se la situaţia de la The Guardian, în contextul dezvăluirilor făcute de Edward Snowden. Anul trecut, redactorii cotidianului britanic au fost forţaţi să distrugă toate memoriile de computer, care conţineau informaţii parvenite de la aşa-numiţii Whistleblowers (informatori). Invocând o lege anti-terorism, un anchetator l-a audiat chiar în incinta unui aeroport londonez pe partenerul de viaţă al jurnalistului de investigaţie Glenn Greenwald.

În clasamentul întocmit de "Reporteri fără Frontiere" pe 2014, Germania se situează pe locul 14, dintr-un total de 180. Şi în Germania, reprezentanţi ai servciilor secrete interne şi externe au încercat să îi intimideze pe jurnalişti, potrivit datelor obţinute de deorganizaţia internaţională. Anchetatorii au confiscat probe, iar autorităţile din landul Saxonia Inferioară au supravegheat jurnalişti ani la rând. Dar şi ameninţările din partea neonaziştilor, a salafiştilor sau a celor certaţi cu legea au fost aduse în atenţia opiniei publice de jurnalişti. "Comparativ cu alte state, Germania beneficiază de o justiţei puternică şi independentă", precizează Christian Mihr.

Reporter ohne Grenzen aus Tunesien

Reporteri fără Frontiere

Clasamentul întocmit de organizaţia "Reporteri fără Frontiere" se bazează pe analizarea situaţiei presei din 180 de state şi regiuni ale lumii, în perioada decembrie 2012 - mijlocul lunii octombrie 2013. Pe primele locuri se află, în ciuda invocatelor "îngrădiri în numele siguranţei naţionale", state occidentale şi scandinave. Finlanda, Olanda, Norvegia, Luxemurg şi Andorra continuă să domine în fruntea clasamentului. Pe ultimele poziţii rămân codaşii din anii anteriori: Somalia, Siria, Eritrea, Coreea de Nord şi Turkmenistan.

Copiii problemă - Turcia şi Grecia

În timpul protestelor de la Instanbul, în perioada mai - septembrie 2013, au fost răniţi 153 de jurnalişti, 39 au fost reţinuţi temporar. După ce anul trecut mii de site-uri de internet au fost blocate, guvernul şi-a înăsprit sancţiunile. Noua legislaţie adoptată de parlamentul turc permite serviciilor de telecomunicaţii să blocheze domeniile virtuale fără a avea un mandat legal. Legea urmează a fi parafată de şeful statului Abdullah Gül. Modificarea legislativă a stârnit critici atât în interiorul cât şi dincolo de graniţele Turciei. În momentul de faţă, 60 de jurnalişti turci se află în spatele gratiilor acuzaţi fiind de "nerespectarea legii anti-terorism", după cum exemplifică Christan Mihr, adăugând că cine relatează despre "conflictul cu kurzii, poate fi acuzat de terorism".

În cadrul Uniunii Europene, Bulgaria este cel mai slab situat stat din clasamentul general (locul 100), pierzând 12 poziţii. Şi România a alunecat trei locuri, fiind în 2014 situată pe poziţia 45, chiar înaintea Statelor Unite dar surclasată de ţări precum Papua-Noua Guinee, Trinidad Tobago, Africa de Sud sau Salvador. Şi situaţia din Ungaria, Balcani şi Grecia este îngrijorătoare pentru observatorii independenţi. În ultimii cinci ani, Grecia a pierdut 50 de poziţii, libertatea presei fiind evident influenţată şi de închiderea postului public de radio şi televiziune ERT. Dar şi atacurile fizice asupra jurnaliştilor s-au înmulţit: "există tot mai multe ameninţări din partea extremei drepte împotriva jurnaliştilor care au poziţii critice faţă de atacuri rasiste sau alte teme sensibile", mai explică Mihr.

Republica Moldova rămâne în clasamentul prezentat de organizaţia internaţională pe locul 56, ca şi în raportul anterior.

Butoiul cu pulbere din Orientul Apropiat

În ţările cuprinse de aşa numita primăvară arabă, "Reporteri fără Frontiere" nu a constata nici un progres remarcabil în privinţa libertărţii presei. "Dinamica rapidă, înregistrată în zonă, a amplificat speranţele" mai spune Christian Mihr. Dar "în trecut, schimbări bruşte de regim s-au soldat rar cu evoluţii continue." Egiptul a rămas pe acelaşi loc 153, Tunisia pe 133 şi Siria pe 177. Mihr crede că aceasta este expresia unei "aprecieri diminuate a libertăţii presei". În Siria el vorbeşte chiar despre ignorarea acestui drept: "în nici o ţară din lume nimeni nu trăieşte sau munceşte atât de periculos precum jurnaliştii din Siria".