1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Siguranţă naţională şi corupţie

Un nou proiect privitor la Strategia de securitate a României provoacă la Bucureşti o dispută politică neaşteptată. Grupurile politice s-au arătat nefavorabile unui concept introdus de Preşedintele Traian Băsescu.

default

Comisiile de Apărare din cele două Camere ale Parlamentului au început să dezbată proiectul de strategie girat de Preşedintele Traian Băsescu şi avizat într-o şedinţă a CSAT. De obicei aceste documente trec neobservate, ele fiind simple înşiruiri de locuri comune care nu pot provoca polemici şi nici dezbateri mai consistente. Dar de data aceasta “Strategia” are un suflu nou şi se raportează la evoluţia lucrurilor pe plan mondial de după 11 septembrie 2001.

Totuşi ceea ce provoacă dispute la Bucureşti este cu totul altceva. Proiectul de Strategie enumeră printre căile de urmat şi ceea ce numeşte “Buna guvernare”. Mai mult, rezervă “Bunei guvernări” un întreg capitol.

După relatări neoficiale, unii membri ai Comisiilor de specialitate s-au arătat intrigaţi de acest concept, care nu ar avea ce căuta într-o Strategie de siguranţă naţională. Ei nu s-au lăsat convinşi de explicaţia oferită de consilierul prezidenţial Constantin Degeratu, care semnalase că formularea se regăseşte şi în documentele UE. În opinia opozanţilor “buna guvernare” este supusă inevitabil opiniilor politice de stînga sau de dreapta şi ca atare nu poate fi instituită ca obiectiv neutru al Statului. Argumentul nu este lipsit de valoare, dar problema stă în implicaţiile acestui concept şi nu atît în el însuşi.

În capitolul VIII al “Strategiei”, inititulat “Reperele Bunei guvernări”, se spune că un “ pilon major al bunei guvernări este consolidarea independenţei şi eficienţei justiţiei şi creşterea încrederii populaţiei în actul de justiţie ”. Se mai spune ceva mai încolo că “ că se urmărşte eficienţa reală în lupta împotriva marii corupţii ”.

Membrii Parlamentului ştiu desigur că asemenea documente programatice trebuie citite printre rînduri. Reprezentanţii unor partide politice au văzut de aceea în “Strategie” o acoperire pentru implicarea serviciilor secrete în anchetele judiciare, o implicare pe care o consideră nepotrivită. Dezbaterea a început de altfel într-un context politic extrem de fierbinte. Primul Ministru a acuzase cu o zi înainte implicarea serviciilor de informaţii în lupta politică, iar, neoficial, liberalii şi alţii afirmaseră că Traian Băsescu foloseşte “serviciile” pentru distrugerea unor partide. Sensul acesta de complot antidemocratic este dezminţit însă de faptul că preşedintele Traian Băsescu afirmase explicit şi fără ocolişuri că doreşte ca serviciile de informaţii să contribuie la demantelarea reţelelor corupte din aparatul guvernamental. În contextul acesta imaginile difuzate recent de TVR şi care îi prezintă pe un fost ministru şi pe un actual ministru plănuind fraudarea unor licitaţii par, printre altele, să fie şi argumente pentru o anumită concepţie de implicare a serviciilor de informaţii şi, în fine, pentru o anumită strategie de securitate naţională.