Sibiul, din nou un adevărat magnet pentru iubitorii de teatru

Medana Weident: Domnule Constantin Chiriac, ne aflăm în preajma celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, care se desfăşoară în perioada 25 mai - 3 iunie. "Crize. Cultura face diferenţa" este motto-ul ediţiei. De ce aţi ales această temă? Ce rol joacă cultura în vremuri de criză?

Constantin Chiriac: Cred că Sibiul este unul din cele mai bune exemple pentru felul cum o comunitate se poate dezvolta din punct de vedere economic, social, educaţional, administrativ şi nu în ultimul rând uman şi cultural, printr-un dat cultural. Faptul că bugetul care se alocă zonei culturale în tot ceea ce înseamnă servicii şi industrii, de aproape 12%, este elocvent în ceea ce înseamnă forma de a gândi o administrare a unei comunităţi care arată că într-o perioadă de criză este realmente prosperă. Din 2008-2009 până în acest moment, Sibiul a fost tot timpul în creştere, atât oraşul cât şi judeţul, dar în primul rând oraşul, înregistrând creşteri foarte importante.

Este investiţia pe care Consiliul local şi Primăria o fac în tot ceea ce înseamnă activitate la nivelul acestui oraş, lucru care se vede în dezvoltarea oraşului şi în tot ceea ce înseamnă taxe şi impozite, beneficii care vin din zona hotelieră, din zona turistică, din zona serviciilor şamd. Este, cred eu, o formulă managerială foarte deşteaptă şi în acelaşi timp sănătoasă, pentru că dacă, de exemplu în ţările din Golf, în zona arabă, moneda de schimb este petrolul, care vrând-nevrând, la un moment dat se va epuiza, în Europa cea mai puternică monedă de schimb este cultura, civilizaţia. Aşadar, dacă s-ar investi la modul conştient, serios şi programatic, la nivel european, s-ar putea obţine beneficii extraordinare din această zonă.

Am ţinut foarte mult la această temă, care a fost salutată de altfel şi de Comisia Europeană, de Comisarul pentru Cultură, Educaţie, Tineret şi Multilingvism, Androulla Vassiliou, care a ţinut să dea patronajul Comisiei Europene acestui festival, menţionându-l ca unul din cele mai importante din lume, potrivit cifrelor pe care le înregistrăm: număr de spectatori - 62.000 pe zi; număr de spectacole - în jur de 35 pe zi; număr de locaţii de joc - 66; număr de ţări participante - 70. Festivalul se plasează pe un onorant loc trei în lume, într-un dialog în care sunt nenumărate structuri cu bugete mult, mult mai mari decât cel al Festivalului de la Sibiu.

M.W.: Răsfoind programul festivalului, am constatat că aţi pregătit, ca de altfel şi la ediţiile precedente, un program extrem de bogat. Am observat, între altele, că spaţiul de limbă germană este reprezentat puternic şi la un înalt nivel. Ce noutăţi oferiţi în acest an iubitorilor de teatru şi nu numai, pentru că festivalul de la Sibiu nu se limitează doar la teatru?

C.C.: În primul rând am dorit să aducem o componentă calitativă extraordinară. Dacă ne oprim atenţia la spaţiile de joc indoor, avem nume care pornesc de la Silviu Purcărete cu spectacolul în premieră "Călătoriile lui Gulliver", coprodus împreună cu Festivalul de teatru de la Edinburgh, şi ajung până la, ştiu eu, Armin Petras, cu montarea piesei lui Kleist, "Prinz Friedrich von Homburg", de la Teatrul berlinez Maxim Gorki, aflat pentru prima dată în România. Aducem la Sibiu "Iubirile Fedrei", cu cea mai importantă actriţă a lui Kusturica, care joacă în acest spectacol, apoi un nume celebru din Asia, care a avut foarte mare succes anul trecut la Festivalul de la Edinburgh. Este vorba de "Regele Lear" cu Contemporary Legend Theatre. L-aş mai aminti pe Vlad Massaci, apoi de la Sankt Petersburg un spectacol distins cu Golden Mask în acest an. Avem cel mai important spectacol al anului trecut din arealul polonez, "Frații Karamazov", îl avem pe Yuri Kordonski cu spectacolul care a primit Marele Premiu pentru cel mai bun spectacol produs în România anul trecut.

Din spaţiul german îl avem invitat - şi suntem mândri de aceasta - pe Peter Stein cu "Faust Fantasia". Peter Stein se va afla pentru prima dată la Sibiu şi va susţine, totodată, o conferinţă specială împreună cu George Banu. Avem o secţiune specială pe care o creăm într-o sală de sport, pentru că nu avem suficiente spaţii indoor şi facem dintr-o sală de sport a Colegiului Octavian Goga o sală de spectacole, în care va fi prezent Jan Lawers cu "Casa cerbilor". Jan Lawers va susţine şi el o conferinţă, fiind prezent şi cu un film. Festivalul cuprinde, începând cu acest an, şi o secţiune de film. El va fi de asemenea prezent în cadrul spectacolelor-lectură. Anul acesta cele şapte spectacole-lectură, care au fost atent selecţionate de Alina Mazilu, se focalizează pe mari regizori care au scris piese de teatru.

Îl vom avea oaspete, de asemenea, pe Wajdi Mouawad cu "Singuri", un spectacol care va fi prezentat de două ori. Wajdi Mouawad va mai participa la o conferinţă şi, totodată, cu un text în secţiunea spectacole-lectură. Teatrul Naţional din Bruxelles va fi prezent în spaţiul pe care l-am construit special în Casa de Cultură a Sindicatelor, vom prezenta spectacolul "O furtună", realizat de Silviu Purcărete la Teatrul Naţional din Craiova.

Îl vom avea pe Alexandru Dabija cu "O scrisoare pierdută" de Teatrul de Comedie, dar şi cu spectaolul "Absolut" de la Teatrul ACT, un one-man-show absolut minunat cu Marcel Iureş. Gigi Căciuleanu vine cu "Carmina Burana", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş. O vom avea pe Ada Milea cu spectacolul muzical "Insula", după Gellu Naum, de la Teatrul Naţional din Cluj.

Răzvan Mazilu şi Dragoş Buhagiar au creat unul din cele mai interesante spectacole de musical la Teatrul Naţional din Timişoara, care va fi prezent aici. Compania israeliană de teatru-dans "Vertigo" va prezenta, la Sibiu, două spectacole: "Momentul zero" şi "Mana". De asemenea, în sala Thalia vom oferi minunate concerte de flamenco şi tango.

Aş vrea să mai amintesc "Lautrec la bordel", un spectacol de Horaţiu Mălăele şi Dragoş Buhagiar, la care biletele s-au epuizat deja, "Eu, Rodin" în regia lui Mihai Mănuţiu, o companie celebră din zona flamandă - Dez Mona -, patru companii din Mexic, dintre care una de teatru, cu spectacolul "El rumor del incendio", care va fi prezentat şi la Wiener Festwochen şi la Festivalul de la Hamburg .

În Catedrala Ortodoxă, care îşi deschide porţile pentru prima dată, eu însumi voi face un spectacol de poezie cu corul Facultăţii de Teologie, iar cea mai importantă cântăreaţă de muzică bizantină, Dvina Ljubojevic, va avea un concert atât în catedrală cât şi la Sala Thalia. De altminteri am gândit pentru toate spaţiile de cult, care sunt de o diversitate extraordinară în Sibiu, spectacole. Vom avea spectacole de gospel, spectacole de muzică barocă, atât în Catedrala Catolică cât şi în Catedrala Greco-Catolică, în Biserica Evanghelică, cât şi în Sinagogă. De asemenea, în Cetatea Cisnădioarei vom organiza Centrul Grotowski. Tot acolo vom oferi concerte de chitară, de hang, de gospel, de muzică medievală.

Filmul lui Purcărete "Undeva la Palilula" va fi prezentat după una din reprezentaţiile celebrului său spectacol "Faust", pe care am ţinut să-l includem şi în programul din acest an. În curtea interioară a Muzeul de Istorie, Gavriil Pinte, cel care a creat spectacolele pe tramvai şi la Casa Artelor, va face un spectacol după momentele de teatru din piesele lui Shakespeare, un scenariu realizat de George Banu, muzica fiind semnată de Vasile Şirli. Un spaţiu care poate rivaliza oricând cu Curtea Papală de la Avignon.

M.W.: O continuitate faţă de ediţiile anterioare o reprezintă şi numeroasele conferinţe, întâlniri cu mari regizori, actori, autori şi critici de teatru, lansări de carte. Aţi numit deja câteva din aceste evenimente. Ce aţi mai pregătit, în acest plan, pentru ediţia actuală a festivalui de la Sibiu?

C.C.: Avem o serie de conferinţe cu totul speciale. Aş menţiona doar câteva dintre acestea. John Freeman va prezenta o carte - "Cele mai frumoase 15 spectacole ale lumii în secolul trecut", între care este inclus şi "Faust"-ul lui Silviu Purcărete. Dan C. Mihăilescu va susţine o conferinţă cu titlul "Caragiale şi criza ca lux". Peter Stein va vorbi despre un alt subeict: "De la colectiv la singurătate". Marina Davidova va conferi despre teatrul rus. Pe Jan Lawers l-am amintit deja. George Banu va prezenta volumul "Cortina sau fisura lumii". Ioan Hollender soseşte la Sibiu pentru o conferinţă specială şi o prezentare de carte.

M.W.: Aşadar, prezenţe nu numai numeroase, ci şi extrem de interesante...

C.C.: Sibiul este un spaţiu ideal de festival. N-am amintit secţiunea de spectacole de stradă, care în acest an va fi extraordinar de bogată. Am ţinut să o îmbogăţim pentru că ea ne asigură legătura cu comunitatea, cu publicul care vine de pretutindeni. Vom avea în cele două weekend-uri concerte ale unor nume celebre, din România şi la nivel internaţional. Vom avea spectacole în Piaţa Mare şi în Piaţa Mică. Târgul de carte îl vom organiza la actuala ediţie în curtea interioară a Muzeului Brukenthal, pe perioada a patru zile, şi ne bucurăm că acest târg va avea continuitate. Pe pietonala Bălcescu vom avea zi de zi, din oră în oră, spectacole.

M.W.: E limpede că dacă vrem să ştim în ce direcţie se îndreaptă teatrul românesc în următorii ani, trebuie să urmărim cu atenţie ce se întâmplă cu tânăra generaţie de regizori şi dramaturgi. În ce mod îşi găsesc aceştia locul în Festivalul de teatru de la Sibiu ?

C.C.: Acordăm o atenţie cu totul specială anul acesta şcolilor de teatru. Aducem şcoli de teatru dintre cele mai importante din România, dar şi din lume. Apoi acordăm spaţiu teatrului independent şi zonei underground. Începând de la orele 23 consacrăm spaţiile de joc tinerilor. Ei vor juca până în jur de ora trei, patru din noapte. Faţă de anul trecut, numărul spectacolelor tinerilor şi companiilor independente se triplează, practic.

M.W.: Vă mulţumesc, domnule Chiriac, revenim, desigur, cu detalii de la faţa locului, din timpul Festivalului de la Sibiu.

C.C.: Vă aşteptăm cu drag.