1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Sibiu, o mare scenă a lumii

Deschiderea Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu a fost marcată de un impresionant foc de artificii. Sunt programate în jur de 500 de spectacole cu concursul a peste 2500 de invitaţi din 70 de ţări.

Constantin Chiriac

Constantin Chiriac

DW: Stimate domnule Constantin Chiriac, ne aflăm, iată, la începutul celei de-a XXIII-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Ediţiile precedente s-au desfăşurat sub diferite motto-uri, printre care „Dialog“, „Crize. Cultura face diferenţa”, „Unicitate în diversitate”, iar anul acesta „Construind încredere”. Toate teme extrem de importante pentru societate, pentru societatea românească, în mod special. Sunt teme în care cultura joacă un rol major, ca liant, ca spaţiu de întâlnire şi dialog. În ce măsură motto-ul ales pentru 2016 se reflectă în programul festivalului?

Constantin Chiriac: Este într-un fel o temă concluzivă a festivalului în acest an pentru că ea înglobează ceea ce festivalul a parcurs pe durata ediţiilor precedente. Practic festivalul care a pornit de la trei țări și opt spectacole și a ajuns la aceste cifre extraordinare - 452 de reprezentații și 2850 de artiști din 70 de țări și care joacă în 67 de spații de joc cu aproximativ 65.000 spectatori pe zi - reprezintă de fapt traiectoria unei aventuri culturale, „construind încredere”. Această temă se reflectă nu numai în calitatea evenimentelor festivalului ci mai ales în dimensiunile majore la care festivalul s-a raportat. Vorbim de o comunitate care a devenit mai frumoasă, responsabilă și care investește în cultură 12%. Este cea mai mare cifră pe care un oraș o investește în România și în lume pentru cultură. Este schimbarea acestei comunități printr-un dat cultural, este noul public care s-a creat și care umple toate sălile de spectacol până la refuz atât pe parcursul agendei culturale a întregului an cât și în timpul festivalului. Este vorba de calitatea vieții care s-a schimbat la Sibiu, vedem nenumărați artiști și oameni importanți care au cumpărat case, care s-au stabilit și se stabilesc la Sibiu. Oraşul şi întreaga regiune au devenit o importantă destinaţie turistică. Spun că este o temă concluzivă pentru că suntem la ediția în care ne vom întâlni cu arhitecții pentru a stabili un caiet de sarcini pentru construcția noului teatru, un teatru care va fi cu totul altfel față de instituțiile de gen din România și din Europa. Va cuprinde un centru pentru artele spectacolului și congrese, aducând laolaltă teatrul, festivalul, Bursa de Spectacole, arhiva festivalului, platforma doctorală, un viitor institut de cercetări, centrul pentru spectacolele de stradă. Şi cu șansa pe care o reprezintă pentru oraş turismul de business atras de acest centru de congrese. De asemenea, noua construcție, ca realizare şi concept, care se va finaliza in următorii ani va găzdui şi fabrica de cultură, un centru alternativ pentru cultură, cercetare și educație. Toate acestea aduc noi dimensiuni.

DW: Am răsfoit programul festivalului - şi în acest an extrem de bogat şi divers prin spectacolele invitate dar şi prin celelalte evenimente, care între timp aş spune nu mai joacă deloc doar un rol secundar şi care reunesc un public numeros . Mă gândesc la întâlnirile cu marii regizori şi dramaturgi, români şi străini, mă gândesc la lecturile de carte, la BookFest şi multe alte. Ştiu că nu-i uşor, dar dacă ar fi să enumeraţi câteva dintre highlight-urile ediţiei, care ar fi acestea?

Piaţa Mare din Sibiu

Piaţa Mare din Sibiu

Constantin Chiriac: Vorbim de un festival al artelor spectacolului, de un festival cultural extrem de important, după cum l-a calificat şi Eugenio Barba într-o discuţie amicală purtată în Piaţa Mare. El mi-a spus: „Constantin, aici ai creat cel mai mare fenomen cultural din lume.” Ei bine, vedem cum într-adevar atâtea dimensiuni culturale se adună împreună pornind de la spectacolele care au devenit patrimoniu la ceea ce numim fabrica de cultură, la spectacolele de teatru, de stradă, la spectacolele din toate spațiile de cult: biserici, sinagogi etc. Vorbim de dimensiunea spectacolelor-lectură și promovarea noii dramaturgii, de întâlnirea școlilor și academiilor de teatru, vorbim de platforma doctorală, de toate atelierele specializate, de sezonul de flamenco, de dans contemporan, de tot ceea ce înseamnă conferințele speciale pe care la facem. Tipărim multe cărți pe care le aducem publicului, există o întreagă bibliotecă produsă de festival, vorbim de secțiunea de film atât de bogată, de artişti importanți, laureaţi ai premiilor Oscar și Golden Globe. Să mai menţionăm Aleea Celebrităților, singura în zona artelor din lume care rivalizează cu Walk of Fame de la Hollywood. De asemenea, BookFest are loc concomitent cu festivalul. Mai amintim de Bursa de Spectacole şi de numele prestigioase care ajung la Sibiu, de la Nekrošius care a primit o stea pe Aleea Celebrităților, la Dabija, Christoph Marthaler, Silviu Purcărete, Victor Ioan Frunză şi alţii. Sunt foarte multe nume. Şi nenumărate nume tinere, de la Bogdan Georgescu la Ana Mărgineanu. Multe școli de dans participă la festival, mari companii de stradă care vor uimi publicul adunat în pieţele centrale ale oraşului. Cred că anul acesta avem, într-adevăr, o ediție de colecție.

DW: Şi în 2016, spaţiul de limbă germană este puternic reprezentat la Festivalul Internaţional de la Sibiu – de pildă prin prezenţa unor nume sonore precum Thomas Ostermeir, Christoph Marthaler sau Luk Perceval. Cu toţii vor fi distinşi spre finalul festivalului şi cu o stea pe Aleea Celebrităţilor. Cum apreciaţi poziţia şi rolul teatrului de limbă germană?.

Regizorul Luk Perceval la FNT Bucureşti, în octombrie 2015

Regizorul Luk Perceval la FNT Bucureşti, în octombrie 2015

Constantin Chiriac: Pe lângă numele pe care le-ați menţionat ar trebui să îl adăugăm și pe cel al lui Charles Muller, care a realizat la secția germană „Variațiunile Goldberg”. Este, cred eu, o prezență germană cu totul excepțională. Teatrul de limbă germană a jucat un rol important la Sibiu. Există mărturiile primei scene construite în Piața Mare de Asociația Breslelor, unde se prezentau spectacole în anii 1400-1500. La 1788 exista un teatru cu loje din lemn de trandafir. Biblioteca de la Muzeul Brukenthal arată bogăția de materiale teatrale, enciclopedii, tot felul de cărți editate în diverse limbi europene. Există prima ediție a pieselor Shakespeare în acest muzeu. Sunt mărturii ale faptului că limba germană a adus aici, la Sibiu, o dimensiune europeană încă de la începuturi. Iar faptul că teatrul german de la Sibiu nu mai este deja de multă vreme un teatru al minorității, ci o scenă deschisă tuturor - români, germani și de altă naționalitate - este o evidenţă și o mare bucurie în același timp.

DW: Mă bucur să constat că şi în acest an actualitatea românească, dar şi teme politice şi sociale actuale europene sunt abordate în spectacolele tinerilor dramaturigi şi regizori români. Între aceştia Gianina Cărbunariu, o deja constantă prezenţă pe scena teatrului sibian, ale cărei spectacole au făcut înconjurul Europei, bucurându-se de un foarte mare succes şi la Avignon, apoi Bogdan Georgescu, şi el aflat la un al doilea proiect cu studenţii sibieni sau Peca Ştefan şi Ana Mărgineanu cu un spectacol despre “Anul dispărut” 1989. Cât de importantă vi se pare prezenţa teatrului tânăr politic românesc la acest festival şi, în general, în peisajul teatral românesc?

Constantin Chiriac: Este o dimensiune foarte importantă, este îmbucurător că regizorii și actorii tineri se implică din ce în ce mai mult în viața culturală a României. Vorbim deja de un teatru independent care există la modul serios și care trebuie luat în seamă. Numele pe care le-ați enumerat au produs și produc într-adevăr spectacole de referință.

Rumänien Theater

Spectacolul "Antisocial" de Bogdan Georgescu

Gianina Cărbunariu care a fost, este şi va fi prezentă mereu în festivalurile importante din Europa, alături de Bogdan Georgescu, care după triumful spectacolului „Antisocial", prezentat în 21 de orașe, vine, iată, cu o nouă creație - „#minor” - despre violența în familie, societate, în educație, școli. Spectacolul face parte dintr-o trilogie care va avea, de asemenea, un turneu la nivel național. Cele două spectacole vor pleca într-un turneu la școlile importante din Statele Unite în această toamna: Harward, Pace University, New York University şi Brown University. Este un semn de mare sănătate că aceste schimburi se înâmplă între școli. Tinerii pe care i-ați enumerat sunt o forță la nivelul Bucureștiului pentru că, în clipa de faţă, teatrul independent din capitală mi se pare mai valoros decât cel de repertoriu. Este o afirmație pe care o fac la modul responsabil și din această cauza am investit atât de mult în teatrul independent, pentru a-l aduce la festivalul de la Sibiu în acest an.

DW: Din program nu lipseşte nici în acest an secţiunea Patrimonoiu. Ce spectacole aţi ales pentru actuala ediţie?

Constantin Chiriac: Ne inspirăm din alte modele de spaţii de joc, realizând Fabrica de Cultură împreună cu Construcții SA, cu partenerul nostru, domnul Tușinean. Acest spaţiu alternativ pentru cultură, educație și cercetare va găzdui marile creații ale lui Silviu Purcărete, într-adevăr spectacole de patrimoniu. Vorbim de o hală pentru „Faust”, o altă hală pentru „Lulu”, care a triumfat la Tokyo Metropolitan, la Budapesta, la Luxemburg și în alte părți. De asemenea, vorbim de spectacolul care a deschis Capitala Culturală Europeană de la Luxemburg, „Metamorfoze”, pe care l-am reluat și în alte două ediții de festival. Ei bine, i-am găsit un spațiu creat special la Fabrica de Cultură. Spectacolul se va juca pe parcursul întregii veri, iar anul viitor vom aniversa 10 ani de existență a succeselor marca Purcărete, "Faust" şi "Metamorfoze".

DW: Nu putem să trecem cu vederea altă secţiune a Festivalului, care a căpătat de-a lungul anilor un loc special în cadrul programului: spectacolele într-adevăr excepţionale de muzică şi dans din diferite ţări – cum ar fi cele de Tango, Fado, Flamenco. Ce impact au aceste spectacole la public?

Constantin Chiriac: Să amintim aici de compania celebră din Israel Inbal Pinto, apoi de Aditi Mangaldas, un fel de Pina Bausch a Indiei, de Antonio Andrade și Jose Galvan sau Úrsula Moreno în zona flamenco. Vorbim şi de Scottish Dance Theatre, de Contemporary Korean Dance Company și multe altele. Nu bucurăm şi de prezenţa unor mari companii de circ, între care Finzi Pasca sau Zimmermann & de Perrot. Ei bine, aceste spectacole au deja publicul lor creat de-a lungul timpului.

DW: O întrebare ceva mai personală. Am auzit că se preconizează realizarea unei continuări a peliculei de mare succes “Moromeţii”. Sunt aceste zvonuri întemeiate? Va exista un “Moromeţii II”? Şi dacă da, când?

Tim Robbins la Berlinală, în 2013

Tim Robbins la Berlinală, în 2013

Constantin Chiriac: Unul din actorii care primeste o stea pe Aleea Celebrităților, și o merită pe deplin, este Victor Rebengiuc alături de Christoph Marthaler, de Thomas Ostermeier, de Evgeny Mironov, de Tim Robbins, laureat al premiilor Oscar și Golden Globe. Am avut marea bucurie să joc alături de Victor Rebengiuc în „Moromeții” după volumul lui Marin Preda. În ultimele trei zile de festival va fi prezent şi regizorul Stere Gulea. Pelicula „Moromeții” o vom prezenta la secțiunea film și vom organiza o conferință împreună cu Victor Rebengiuc și Stere Gulea. Sperăm din suflet să putem anunţa intenția de a realiza „Moromeții II”, în care personajul Nilă va avea un rol consistent. Ajunge administrator de bloc în București. Filmul este povestea țăranului dezrădăcinat care a trăit această experiență în anii 1968-1972, când Ceaușescu a făcut acea industrializare forțată și milioane de români au fost mutați la oraș. Sperăm din toată inima că este un proiect care o să poată fi realizat pentru că sunt nenumărați copii care poartă sechelele acestei mutări despre care ar fi necesar să vorbim astăzi.

DW: Să revenim în final la Festivalul de Teatru de la Sibiu. Deşi actuala ediție abia a debutat, ştiu că lucraţi deja intens la cele următoare - din 2017, 2018, 2019, 2020... Ce ne puteţi dezvălui de pe acum? Ce surprize plăcute ne aşteaptă în anii ce vin?

Constantin Chiriac: Vă putem spune deja datele edițiilor viitoare ale Festivalului: în 2017 acesta se va desfăşura între 9 - 18 iunie, în 2018 între 8 - 17 iunie, în 2019 între 14 - 23 iunie și în 2020 între 12 - 21 iunie. Avem programul făcut în proporție de aproximativ 70 % pentru 2017, cam 40 % pentru 2018. Sunt nenumărate companii care vor veni la Sibiu, companii celebre pentru a căror prezenţă ne străduim de mulți, mulți ani. Vă pot dezvălui că în 2017 o stea va fi acordată marelui dansator şi coregraf Mihail Barâşnikov, pe care îl vom aduce la Sibiu. În 2018 o altă stea va purta numele Hideki Noda, director artistic al Tokyo Metropolitan, care va veni la Sibiu cu o mare creație în calitate de regizor dar și de interpret. Sunt multe, multe alte nume care vor face deliciul edițiilor viitoare. Sunt convins că veți avea toate motivele să reveniţi cu mare bucurie la Sibiu.

Constantin Chiriac este directorul Teatrului Naţional "Radu Stanca" şi al Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu

Vă mai recomandăm