Sfârşitul „băncilor bermude” din Moldova

Pe temperaturi de 35 de grade, la bancomatele Băncii de Economii oamenii fac cozi pentru a-şi retrage banii. Dezamăgiți, aceștia își scot economiile în grabă de teamă că nu vor reuși și nu mai vor să îi depună la alte bănci. Mulți dintre ei nici nu şi-au imaginat vreodată că cea mai mare banca din Moldova va fi lichidată. „Au furat miliardul și acum noi trebuie să suferim. Leul a căzut. Prețurile cresc. Banii pot să îți dispară de pe cont în orice moment. În cine să mai avem încredere?”, declară nemulțumită o doamnă, care de jumătate de oră își așteaptă rândul la bancomat. Cu toate că nu există panică, rând pe rând, de frică să nu rămână fără bani, cetățenii își scot economiile.

Situația din sistemul bancar, care, în ultimele trei luni, a ridicat Moldova în topurile ştirilor internaţionale, se datorează deconspirării unei scheme frauduloase prin care din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale și UNIBANK, a fost scos din sistemul bancar moldovenesc aproximativ un miliard de dolari. Fraudele de la Banca de Economii, în care statul deține o cotă de 56,13% din capitalul social, au fost investigate de experții companiei americane Kroll, invitată în Moldova la cererea fostului premier Iurie Leancă.

Anatol Câșlaru, jurnalist economic de la Chișinău, crede că sectorul bancar va ieși destul de șifonat din acest scandal, iar încrederea clienților și imaginea acestuia au fost grav afectate. „Falimentul a trei bănci, dintre care doua destul de mari, formatoare de sistem, prin definiție afectează economia. Creditul bancar deja s-a scumpit simțitor, proces care va mai continua după ultimele majorări a ratei de bază și a rezervelor obligatorii, operate de Banca Națională. Iar un credit scump înseamnă scăderea activității de afaceri, cu toate efectele ce rezultă din aceasta. Un alt impact negativ este că R. Moldova a pierdut mult și din atractivitatea investițională. Un investitor se va gândi de zece ori dacă merită sau nu să investească într-o țară unde peste noapte dispare un miliard, iar trei bănci sunt falimentate. Cu toate acestea, cred că toți clienții acestor bănci își vor primi banii, fiindcă în caz contrar Guvernul ar putea să se confrunte cu puternice nemulțumiri sociale. Mai ales că în prezent liniștea socială este destul de firavă pe fundalul creșterilor de prețuri, inclusiv la utilități, dar și a deprecierii rapide a monedei naționale faţă de principalele valute de referință”, a declarat în exclusivitate pentru DW jurnalistul.

Lichidarea băncilor va costa fiecare moldovean aproape patru mii de lei

Asupra situației acestor trei bănci planează foarte multe semne de întrebare. Unul din acestea este și schimbarea poziției oficialilor moldoveni. La început ei au declarat că aceste bănci nu trebuie să fie lichidate ci naționalizate, ca mai apoi să revină la ideea pe care insistă partenerii externi. Pe de altă parte, nici până astăzi nu este clar cine sunt vinovații pentru situația creată. Cert este însă că fiecare cetățean al Republicii Moldova va avea de achitat aproape patru mii de lei pentru lichidarea băncilor.

Procuratura Generală a demarat investigații privind legalitatea acțiunilor fostei administrații a Băncii de Economii și a Băncii Sociale și chiar a fost deschis un dosar penal pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu. De asemenea, la începutul acestei veri, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au cerut autorităților de la Chișinău ca cele trei bănci să fie lichidate, condiție care trebuie îndeplinită pentru a relua finanțările.

Mai mult decât atât, acum două luni Banca Mondială a îngheţat o tranșă de 45 de milioane USD suport bugetar. „Încă din vara anului trecut Banca Mondială a avertizat Guvernul Republicii Moldova privind impactul problemelor de guvernanță în sectorul bancar asupra situației macroeconomice. Acest lucru a devenit evident în luna noiembrie, când trei bănci, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, au fost puse sub supraveghere specială de către Banca Națională și, din păcate, cele mai sumbre așteptări ale noastre s-au materializat. Deoarece Guvernul a oferit garanții pentru aceste trei bănci falimentare, practic acesta și-a asumat responsabilitatea pentru o serie de datorii care au urmat. De aceea, noi am declarat în mod clar și deschis că este ilogic și iresponsabil din partea noastră să oferim acest suport financiar prin ‘ușa din față’, în timp ce există riscul ca banii să fie pierduți și alte datorii să fie acumulate prin ‘ușa din spate’”, a declarat atunci pentru DW Alex Kremer, directorul de țară al Băncii Mondiale în Moldova.

Se aşteaptă o toamnă fierbinte la Chişinău

În pofida faptului că lichidarea băncilor va aprofunda criza economică din R. Moldova, la moment, o altă soluţie nu poate fi aplicată. Salvarea băncilor ar putea duce la un colaps şi mai mare, deoarece statul ar trebui să aloce sume enorme de bani dintr-un buget şi aşa deficitar.

Expertul Centrului Analitic Independent „Expert Grup” din Chișinău, Alexandru Fală, este de părerea că lichidarea băncilor reprezintă o consecință directă a devalizării sectorului bancar. „În acest context, hotărârea privind lichidarea trebuie privită drept o necesitate, iar această decizie nu poate fi tratată drept o măsură pozitivă. La moment, lichidarea este cea mai ieftină soluționare a problemei celor trei bănci. Păstrarea băncilor ar costa mult mai scump. Lichidarea băncilor ridică 3 probleme. Prima problemă se referă la soarta angajaților. Ei vor trebui reangajați sau recalificați și încadrați în alte sectoare. A doua problemă se referă la returnarea activelor celor trei bănci. Cel mai probabil returnarea va fi un proces care va dura foarte mult timp, iar activele s-ar putea deprecia în timp. O altă problemă este transformarea garanțiilor de stat în datorie publică. Deși în prezent nu este o claritate privind activarea garanțiilor, trecerea garanțiilor în datorie publică ar determina explozia celei din urmă. La fel, nu e clară situația privind nivelul de lichidități de la cele trei bănci. Ori dacă insuficiența lichidităților ar putea determina dificultăți la returnarea depozitelor către clienții băncii. În acest caz ar fi nevoie de o nouă finanțare a celor 3 bănci, iar acest lucru la fel reprezintă un cost suplimentar”, a comentat expertul.

Aceasta toamnă va fi una fierbinte la Chişinău. Lichidarea băncilor urmează a fi finalizată aproximativ în luna octombrie. În aceeaşi perioadă ar urma să înceapă a doua etapă a auditului, care urmează să găsească vinovaţii de aceste delapidări. Guvernul Streleţ a dat asigurări pe care urmează să le respecte. Altfel, cetăţenii revoltaţi de situaţie şi de creşterea preţurilor ar putea ieşi masiv în stradă şi n-ar fi exclus să se ajungă la revolte mult mai violente. Răbdarea oamenilor are şi ea o limită.