1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Sfîrşitul mandatului preşedintelui Germaniei Johannes Rau

Un promotor al reconcilierii şi al integrării străinilor în societatea germană.

default

Marţi seară pe o vreme senină ,în parcul palatului Bellvue, reşedinţa prezidenţială din inima Berlinului , soldaţii şi orchestra Bundeswehrului şi-au luat rămas bun de la cel de al optelea preşedinte al Germaniei. Tradiţionala ceremonie militară a retragerii cu torţe care are loc la finele fiecărui mandat prezidenţial este un obicei ce datează din 1838.

Nici nu se împlinise un an de mandat , cînd Johannes Rau primul german căruia i sa- permis să vorbească în limba germană în faţa parlamentului israelian la 16 feb. 2000 a reuşit să facă un gest de reconciliere unic. Cuvîntarea sa a reprezentat o cotitură în relaţiile speciale marcate de întunecatul trecut naţional-socialist. Conducerea israeliană a elogiat eforturile de reconciliere depuse de Rau ca prim ministru al landului Renania-Palatinat. Concomitent Rau a întreţinut relaţii strînse şi cu palestinienii. De 33 de ori ca fruntaş social-democrat el s-a aflat în Tara sfîntă. Pe linie de biserică şi prin fundaţia Frederich Ebert sprijinită de partidul său, el a reuşit să promoveze o serie de proiecte comune,care au dus la cunoaşterea şi apropierea dintre cel două popare. Forţa angajamentului său s-a datorat şi calităţii de creştin practicant Recunoscînd vina bisericii de a nu se fi opus dictaturii lui Hitler , Rau consideră acest capitol , ruşinos . In acea cuvîntare Rau mai a apelat la tînăra generaţie din ambele ţări, cerîndu-i ca pentru viitorul comun să păstreze trează memoria victimelor şi a abominabilelor fapte petrecute în vremea naţional-socialismului. ”Cer iertare pentru ceea ce au făcut germanii în numele meu şi al generaţiei mele, în numele copiilor şi al nepoţilor, a căror viitor doresc să fie alături de cel al copiilor din Israel .

Ca preşedinte J.Rau a ţinut anual aşa numitele ”Discursuri berlineze” dintre care s-a remarcat cea pe tema bioeticii şi a clonărilor. Johannes Rau consideră că cel mai greu moment al mandatului a fost acela cînd la 3 mai 2002 s-a dus la Liceul Guteneberg din Erfurt unde un elev psihopat împuşcase 17 oameni.El a mai pledat şi pentru adoptarea unei noi legi a imigraţie, dar acest lucru nu a fost posibil, aşa cum a sperat sub mandatul său ,ci va avea loc sub urmaşul său Horst Koehler. La finele activităţii politice de 46 de ani, Rau i-a averizat pe politicieni, să ţină seama în elaborarea reformelor mai mult de interesele generaţiilor viitoare. Tinerilor trebuie să li se explice de ce anumite lucruri au fost posibile şi de asemenea să ştie ce şanse au şi mai ales ce eforturi trebuie să facă. El şi-a mai exprimat nemulţumirea faţă de tendinţa care se face remarcată în disputele politice în care cei implicaţi îşi urmăresc mai mult scopurile personale. Dacă oamenii au sentimentul că nu mai este vorba de o concurenţă loaială între diferitele proiecte şi idei , acest fapt nu este în folosul democraţiei. In politică este nevoie atît de dispute cît şi de consens. Rau a fos un om politic al reconcileirii, care crede că o lume lipsită de împăcare şi iertare îşi pierde calitatea umană. Sarcina politicii este aceea de a face lumea mai bună, mai umană,iar mottoul său a fost, în loc de ”divizare, reconciliere”. Rau a fost un preşedinte al tuturor germanilor. In eforturile de reconciliere el a lăsat mereu impresia că erste autentic şi credibil. Rau, remarcau astăzi cîteva ziare va rămîne în istoria Germaniei ca un om politic al avertismentelor spuse pe tonuri moderate, un om politic care s-a adresat conştiinţelor crezînd mereu într-o lume mai bună.

  • Data 30.06.2004
  • Autoare/Autor Catrinel Preda
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1fD
  • Data 30.06.2004
  • Autoare/Autor Catrinel Preda
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1fD