1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Sfîntul Valentin

O sărbătoare multă vreme uitată revenită în actualitate, ale cărei origini se pierd în antichitatea romană pre-creştină şi paleo-creştină , imprimă turaţii maxime comerţului cu flori, bijuterii, parfumuri , accesorii : sărbătoarea îndrăgostiţilor, sub patronajul Sfîntului Valentin.

O imagine din Hamburg, azi 14 februarie, de Sfîntul Valentin, ziua îndrăgostiţilor

O imagine din Hamburg, azi 14 februarie, de Sfîntul Valentin, ziua îndrăgostiţilor

Nu foarte mulţi ştiu ce se ascunde în spatele zilei de 14 februarie cînd tinerii îndrăgostiţi dar şi cuplurile vîrstnice învaţă sau reînvaţă să se bucure de binefacerile tandreţii şi ale generozităţii .

Într-o lume globalizată, dominată de legile economiei de piaţă, se poate face fără teama de a greşi următoarea afirmaţie. Sfîntul Valentin este o sărbătoare de reimport. Ea a fost exportată de pe bătrînul continent în Lumea Nouă şi din America revine în Europa , răspîndindu-se în acelaşi timp pe glob cu mult fast comercial. De pe la începutul lunii februarie inimile roşii, în toate variantele materiale şi formale împodobesc vitrinele florăriilor, ale magazinelor de cofetării, de accesorii şi îmbrăcăminte, ale cofetăriilor şi librăriilor, ale magazinelor muzicale, îndemnînd trecătorii să cumpere. Şi cine nu rezistă tentaţiei de a face un dar celei mai iubite fiinţe sau de a cuceri inima celuilalt? Cîţi însă dintre cei care depun la picioarele alesului sau alesei inimii mărturia materială a iubirii lor, ştiu de ce tocmai Sfîntul Valentin este patronul acestei zile şi cine a fost el...Legendele şi cronologia lămuresc parţial misterul sărbătorii închinată de fapt marelui mister al iubirii , supus acesta din urmă implacabilelor legi ale naturii: în jurul zilei de 14 februarie, în emisfera nordică unele păsări încep să-şi pregătească cuibul; simbolul retrezirii la viaţă a naturii şi a revenirii în forţă a ritualurilor fertilităţii se regăseşte în lupercaliile romane. Cît despre Valentin înainte de sanctificare – acesta nu ar fi fost unul singur. Primul ar fi fost închis , din pricina noii credinţe pe care a îmbrăţişat-o: creştinismul.Spre a-l consola, prietenii îi trimiteau mici epistole mîngîietoare.De aici obiceiul scrisorilor de amor, adresate şi azi, fiinţei iubite.Cine nu le poate concepe de unul singur se poate adresa specialiştilor.Un ziarist elveţian Jeannot Lucchi, un adevărat Cyrano de Bergerac modern, le scrie la comandă preţioasele misive.

Fireşte contra cost: dar gratis le dă îndrăgostiţilor şi un sfat , acela de a nu folosi prea des pronumele personal eu în cuprinsul scrisorii, preferîndu-l cît se poate de des pe tu. O formulă însă rămîne invariabilă şi inevitabilă: te iubesc recunoaşte dezarmant Jeannot Lucchi.

Al doilea Sfîntul Valentin ar fi fost un episcop creştin care, în anul 270 a cununat în secret militarii romani cărora împăratul Claudiu al II-lea le interzisese căsătoria înainte de a pleca în luptă. Bietul episcop a plătit cu viaţa această cutezanţă şi se pare că el este de iure, autenticul patron al îndrăgostiţilor. Sărbătoarea traversează secolele lăsînd numeroase mărturii istorice, în muzeele lumii şi în colecţiile particulare. O regăsim azi nu doar intens comercializată ci şi metamorfozată – de la de la eros la prietenie. Cît despre darurile tradiţionale, ele au suferit în ultima vreme serioase mutaţii generice : de la tradiţionalul buchet de flori la operaţia plastică pe care mii de chinezi îndrăgostiţi şi-o oferă unul altuia în aceeaşi zi – pentru a avea aceleaşi pleoape, aceeaşi pomeţi sau acelaşi nas conform adagiului ...cine se aseamănă se adună dar şi speranţei de a rămîne astfel şi ani mulţi împreună. Neelucidat rămîne pe mai departe misterul iubirii adevărate şi trainice –garantînd prin ricoşeu perenitatea Sfîntului Valentin - cu imprevizibila sa trenă de avataruri.

  • Data 14.02.2006
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2rp
  • Data 14.02.2006
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2rp