Sesiunea anuala a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare - Belgrad 22-23 mai

Pentru prima dată, capitala Serbiei este gazda întâlnirii reprezentanţilor Băncii esteuropene. Momentul este favorabil pentru sîrbi. Prezenţa politicienilor şi reprezentanţilor lumii economice şi financiare internaţionale ar putea să ajute această regiune să intre cât de repede posibil în Uniunea Europeană. Recent, comisia Europeană a confirmat într-un studiu că Serbia se află pe drumul cel drept în eforturile depuse pentru aderarea la UE. Martin Reiser, expert în domeniul strategiilor Băncii a declarat: „Din Europa de est primim semnale pline de speranţe privind posibilitatea ajungerii la o convergenţă a veniturilor.”

Cel mai rapid tempo al reformelor a fost obţinut în ultimii ani de ţările care aspiră la statutul de membre ale UE, România, Bulgaria şi Croaţia.

Banca Esteuropeană dă exemplu privatizarea marilor inteprinderi de stat din România, modernizarea sectorului bancar în Bulgaria şi îmbunătăţirea infrastructurii în Croaţia. Cu toate acestea, diferenţa dintre ţările est-europene şi cele din centrul Asiei rămâne uriaşă, dupa cum declara Martin Reiser, expert al Bancii esteuropene: “Dacă vă uitaţi la o ţară ca Slovenia, în care veniturile pe cap de locuitor nu sunt departe de nivelul existent în UE şi o comparaţi cu Tadjikistan-ul, unde venitul anual pe cap de locuitor a fost stabilit la 180 de dolari, atunci diferenţele sunt enorme.”

Şi totuşi, ţările în care a fost înregistrată cea mai rapidă creştere economică nu sunt noile state din UE, ci ţările din centrul Asiei. În vreme ce Polonia a înregistrat în 2004 o creştere de peste 5% şi ţări ca Cehia şi Ungaria – 3%, în Rusia, Ucraina şi Kazachstan ERBRD prevede o creştere a produsului intern brut între 7 şi 10%. Conjunctura favorabilă din centrul şi estul Europei este legată şi de dezvoltarea capacităţilor competitive ale mărfurilor produse în aceste ţări şi exportarea lor pe pieţele din occident.

Un loc foarte important pe agenda Băncii Esteuropene este ocupat de extinderea afacerilor cu Rusia – care dispune deja de jumătate din infrastructură şi de 200.000 de credite pentru inteprinderi mici şi mijlocii. Spre exemplu, în 2002 Rusia a primit credite in valoare de 1, 29 miliarde de euro. Aşa-numitul grup GUS-7 (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kirghizia, Moldova, Tadjikistan şi Uzbekistan) format din cele mai sărace 7 ţări din fosta URSS, acum o comunitate de state independente, revine puternic în atenţia experţilor de la Banca Esteuropeană. În aceste ţări, o treime din oameni trăiesc în sărăcie totală, motiv pentru care ERBRD vrea să se angajeze cu deosebită energie în Kaucaz şi în Asia Centrală.

Însă un factor de nesiguranţă pentru dezvoltarea economică în continuare a Uzbekistanului este situaţia politică din această ţară. Banca Esteuropeană şi-a redus activitatea la minim acolo, deoarece guvernul nu este încă pregătit pentru un dialog deschis.