1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Serviciile secrete norvegiene: Breivik nu a avut complici şi nici ajutor din străinătate

Poliţia norvegiană a operat explozii controlate la ferma lui Anders Behring Breivik, cel care a comis atentatele de la Oslo. Ferma ar fi fost doar un pretext pentru a putea cumpăra îngrăşământ, folosit pentru bombe.

default

Poliţia norvegiană, în alertă după cele două atentate

Serviciile secrete norvegiene au anunţat că nu deţin informaţii care să dovedească eventuale legături ale lui Breivik cu grupuri de extremă dreaptă din afara ţării. De asemenea, nu ar exista dovezi privind eventuali complici ai acestuia. Breivik susţine însă că a avut contacte cu radicali de dreapta din străinătate.

Avocatul lui Breivik spune că acesta ar putea invoca nebunia la procesul care îi va fi instrumentat. Apărătorul le-a spus jurnaliştilor că Breivik "nu este ca noi toţi. Este în propria sa bulă".

Clientul său ar fi foarte calm şi a făcut totul cu sânge rece. Nu arată niciun fel de sentimente faţă de cele 76 de victime, a precizat avocatul. Şefa serviciilor secrete norvegiene, Janne Kristiansen, respinge însă o eventuală lipsă de discernământ a atacatorului. Acesta şi-ar fi planificat minuţios faptele timp de mai mulţi ani.

Doi psihiatrii vor evalua însă starea lui Brevik, care este păzit în permanenţă în închisoare; poliţia crede că există riscul ca el să încerce să se sinucidă.

Marţi după-amiază poliţia a dat publicităţii primele patru nume ale persoanelor ucise de Breivik în atacurile de vineri. Trei dintre ele au murit la atentatul din centrul capitalei, cea de-a patra pe insula Utoya.

Radicalismul de dreapta, în dezbatere europeană după tragedia din Norvegia

O dezbatere asupra radicalizării a fost adăugată pe agenda consiliului JAI din 22 septembrie, în urma unei întrevederi pe care a avut-o marţi comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, cu preşedinţia poloneză a Consiliului UE, a anunţat purtătorul de cuvânt al CE, Michele Cercone.

Comisia Europeană intenţionează să invite şi Norvegia - care nu este membră UE - pentru a discuta despre posibile urmări ale dublului atac de vineri, soldat cu 76 de morţi. Miniştrii de interne vor avea ocazia să facă un schimb de informaţii şi să aibă o discuţie sinceră despre radicalizare, xenofobie şi extremism în Europa.

Flash-Galerie Doppelanschlag Norwegen - Trauer

Flori pe insula Utoya, în memoria victimelor atacurilor

Totodată, Comisia Europeană intenţionează să lanseze, tot în septembrie, înainte de Consiliu, şi o reţea de avertizare în privinţa radicalizării, indiferent ce forme ia acest fenomen (extremism, xenofobie etc), iar în 2012 să organizeze o conferinţă despre prevenirea acestor fenomene.

Liderii europeni au cerut luni accelerarea eforturilor de a limita vânzarea de arme de foc şi substanţe chimice de genul celor folosite în atacurile din Norvegia. "Compromisul este acum mai uşor, după evenimente ca acestea din Norvegia", a declarat Michele Cercone.

Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a cerut luni un răspuns comun al UE la xenofobie, iar declaraţii similare au făcut şi de cancelarul german Angela Merkel şi comisarul european Cecilia Malmstrom.

Atacul din Norvegia este "ceva extrem de serios, care presupune un răspuns, un răspuns european, un răspuns care să apere libertatea, democraţie, să ceară oamenilor să ia atitudine şi să combată radicalismul, să contracareze xenofobia", a declarat Zapatero într-o conferinţă de presă susţinută la Londra.

Cancelarul german Angela Merkel, pe care manifestul lui Breivik o identifica drept "ţintă", a cerut duminică intensificarea eforturilor de combatere a xenofobiei. "Ura împotriva străinilor este duşmanul nostru comun", a spus ea.

Comisia Europeană încearcă să prezinte o iniţiativă de combatere a radicalismului reunind cercetători, asistenţi sociali, lideri religioşi, lideri ai tinerilor şi poliţişti care să facă un schimb de idei şi experienţe. Proiectul va primi o finanţare de 4 milioane de euro în anii următori şi acum a fost extins şi pentru Norvegia, scrie EUobserver.

Malmstrom a subliniat necesitatea ca guvernele să avanseze cu un proiect de lege care să facă mai dificilă achiziţionarea substanţelor ce pot fi folosite la confecţionarea bombelor. Breivik cumpărase mari cantităţi de îngrăşăminte folosite în confecţionarea bombei de la un magazin online din Polonia. Cantitatea a fost considerată totuşi de poliţia norvegiană prea mică pentru ca Breivik să fie pus sub supraveghere.

reuters, dpa, newsin, os
Redactor: Rodica Binder

Vă mai recomandăm