Serbia se pregăteşte de alegeri anticipate

Preşedintele Boris Tadici s-a arătat de acord cu anticipatele, subliniind că acestea sunt mijlocul democratic pentru depăşirea crizei politice. Guvernul devenit inoperant la Belgrad a fost format în mai anul trecut, după îndelungate tratative, la patru luni după parlamentarele din ianuarie 2007. Eberhard Nembach are amănunte, prezintă Ioachim Alexandru.

Dat fiind că preşedintele Boris Tadici sprijină propunerea premierului Voislav Kostunica, anticipatele par să aibă cale liberă în Serbia. Majoritatea politicienilor, la fel şi mass-media sprijină această propunere. Astfel, guvernul de coaliţie de la Belgrad a rezistat numai 10 luni – un adevărat record în Serbia. Preşedintele Tadici a declarat sâmbătă: accept poziţia premierului, el nu mai este în stare să conducă guvernul.

Şeful statului a adăugat: de îndată ce voi primi decizia guvernului privind dizolvarea forului legislativ, voi programa alegeri anticipate, în conformitate cu prevederile Constituţiei. Tadici a respins totodată afirmaţiile premierului Kostunica, potrivit cărora în guvernul de la Belgrad nu există o poziţie unitară în privinţa chestiunii Kosovo.

„Bineînţeles, Kosovo este parte a Serbiei şi este sarcina guvernului, a parlamentului şi preşedinţiei, să apere integritatea teritorială şi suveranitatea Serbiei. Sunt însă de părere că guvernul nu are o poziţie unitară în ceea ce priveşte perspectiva europeană şi economică a Serbiei. Cetăţenii merită o viaţă mai bună, o perspectivă de prosperitate economică, posibilă doar în cadrul Uniunii Europene. Sunt de asemenea convins că putem cel mai bine combate independenţa Kosovo prin aderarea la Uniunea Europeană”, a spus Tadici.

„Guvernul este terminat”, a declarat vinerea trecută premierul Vojislav Kostunica, cel mai popular politician din Serbia, „fiindcă nu are o linie unitară în chestiunea Kosovo”. Kostunica voise să impună în Parlament, împreună cu opoziţia naţionalistă, o răcire a relaţiilor cu Uniunea Europeană, ca reacţie la recunoaşterea, de către state importante ale UE, a independenţei Kosovo. Proprii săi parteneri de coaliţie, mai ales principalul partid de guvernământ DS, cu preşedintele Tadici în frunte, a respins această propunere.

Declaraţia de independenţă rostită în Parlamentul din Priştina la mijlocul lunii februarie a acutizat însă numai criza din sânul executivului de la Belgrad, fiindcă partenerii din executiv nu şi-au fost niciodată cu adevărat aproape. După alegerile parlamentare de la începutul anului trecut a durat mai multe luni până când partidul lui Kostunica, DSS, şi Partidul Democrat (DS) al preşedintelui Tadici au convenit să formeze o coaliţie de guvernământ, şi asta numai după masive presiuni venite din afară.

Şi cancelarul german Angela Merkel, la vremea respectivă preşedinte în exerciţiu al Consiliului European, s-a implicat în politica internă a Serbiei, din dorinţa de a împiedica venirea la putere a Partidului Radical. Acesta are cel mai important grup parlamentar în legislativul din Belgrad şi are şanse mai mari ca niciodată să acceadă la guvernare. Radicalii par să fie favoriţi la următoarele alegeri şi poate de această dată vor fi cooptaţi la guvernare.

Din punct de vedere al doctrinei, premierul naţionalist Kostunica este mult mai apropiat de opoziţia radicală decât de partenerii săi de coaliţie, sprijiniţi de occident. Campania electorală din perioada imediat următoare va avea importanţă crucială pentru viitorul Serbiei şi preşedintele Tadici va trebui să mobilizeze majoritatea tăcută, favorabilă apropierii de structurile Uniunii Europene, după cum se afirmă la Bruxelles.