Serbia: Extrădare în pofida avertismentelor ONU | Europa | DW | 27.12.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Serbia: Extrădare în pofida avertismentelor ONU

Se pare că politicianul kurd Cevdet Ayaz a fost extrădat din Serbia în Turcia, în pofida avertismentelor Comisiei ONU împotriva Torturii. Atât de mult îşi doresc sârbii apropierea de Turcia lui Erdogan?

Cevdet Ayaz

Cevdet Ayaz

Sute de mii de persoane şi-au pierdut locul de muncă şi zeci de mii au fost arestate după tentativa nereuşită de puci împotriva preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan. Adversarii politici ai preşedintelui s-au aflat în siguranţă numai după ce au reuşit să fugă în diverse ţări europene. O justiţie partizană, precum şi informaţii despre presupuse acte de tortură la care ar fi fost supuşi deţinuţii în închisorile turceşti au fost motive suficiente pentru multe state europene să nu-i extrădeze pe turci în ţara lor, chiar dacă erau căutaţi via Interpol.

Ţară candidată la aderarea în Uniunea Europeană, Serbia pare să urmeze o politică diferită. Recent, s-a aflat că politicianul kurd Cevdet Ayaz a fost extrădat în Turcia, unde a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Extrădarea a fost aprobată de către ministrul sârb al Justiției, Nela Kuburović, cu puțin timp înainte de Crăciun și se pare că este finalizată, a declarat avocata lui Ayaz pentru portalul sârb "Insajder".

Ayaz este funcţionar al micului Partid al Libertății Kurdistanului (PAK) din provincia Muş, situată în estul Turciei. La solicitarea sistemului judiciar din Turcia, el a fost arestat în Serbia încă de acum un an, la finele lui 2016, şi a solicitat imediat azil în această ţară. Instanțele de apel sârbe au anulat de trei ori decizia tribunalului de a-l extrăda pe Ayaz. Dar a patra încercare, la mijlocul lunii decembrie, a fost aprobată şi ministrul Kuburovic, care are ultimul cuvânt în astfel de cazuri, a permis extrădarea.

Serbia ignoră ONU

Rămâne, însă, un mare semn de întrebare. Într-o scrisoare din 11 decembrie - cu trei zile înainte ca instanța de apel să aprobe transferul lui Ayaz în Turcia - Comisia ONU împotriva torturii, a solicitat sistarea extrădării, argumentând că pe Ayaz îl aşteaptă un tratament inuman în Turcia.

Ministrul sârb al justiţiei, Nela Kuburovic

Ministrul sârb al justiţiei, Nela Kuburovic

Luni, şeful Comisiei, Jens Modvig, a precizat: "Autorităţi sârbe, vă rog să luaţi în considerare obligațiile dumneavoastră în temeiul Convenției Națiunilor Unite împotriva torturii". Ministerul Justiției din Belgrad susţine, în mod curios, că scrisoarea a sosit abia după decizia ministrului Kuburović. O minciună destul de stîngace, spun avocații lui Ayaz, care atrag atenţia că scrisoarea a făcut parte din dosarul pe care ministrul a trebuit să-l verifice.

În consecință, situația juridică era clară, iar Serbia nu ar fi trebuit să ignore votul Comisiei ONU, consideră Nikola Kovačević, avocată la Centrul pentru Drepturile Omului din Belgrad, o organizație neguvernamentală care l-a reprezentat pe Ayaz în Serbia.

Serbia este astfel "singura țară europeană care nu a dat curs unei decizii a Comisiei ONU", a declarat Kovačević pentru Deutsche Welle. Belgradul încalcă astfel Convenția ONU împotriva Torturii.

Procesul lui Cevdet Ayaz a început în Turcia încă din 2001. La acea vreme el a fost acuzat că a făcut parte dintr-un grup care ar organiza atacuri teroriste. Mărturia în care a recunoscut acuzaţiile a fost luată sub tortură, a spus Ayaz mai târziu. În 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat dreptate. Până în 2016, el a trăit liber în Turcia, dar a fugit în Serbia, cu puţin timp înainte de pronunţarea pedepsei la 15 ani de închisoare.

Mehmet Ali, membru al PAK, suspectează motive politice în spatele condamnării colegului său. El cataloghează acuzațiile împotriva lui Ayaz drept "fantezii" ale procurorului turc. "Este rău în Turcia. Poliția a torturat și abuzat oameni. Mă tem pentru viaţa lui Ayaz", a spus Ali pentru DW.

Un cadou pentru Erdogan?

Nu este foarte clar de ce instanțele sârbe și ministrul au ignorat hotărârea Curții Europene în cazul lui Ayaz. La urma urmei, nici justiţia sârbă nu recunoaşte mărturiile obţinute prin tortură. Decizia de a-l extrăda pe politicianul kurd a stârnit indignarea activiştilor pentru drepturile omului. Au protestat şi organizații internaționale, precum Amnesty International, dar în zadar.

"Aspectul politic joacă întotdeauna un rol în astfel de cazuri. Turcia a făcut tot posibilul pentru a pune mâna pe acest om", spune activistul pentru drepturile omului Milan Antonijevic, director al organizaţiei neguvernamentale Yucom cu sediul la Belgrad.

Deși este țară candidată la UE, Serbia se străduiește să întreţină relații bune cu estul continentului. În afară de colaborarea cu Rusia și China, Serbia doreşte şi aprofundarea relaţiilor cu Turcia, din partea căreia așteaptă investiții și sprijin în aprovizionarea cu energie.

La începutul lunii octombrie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și delegația sa economică formată din 150 de persoane, a fost primită cu onoruri la Belgrad. Cu această ocazie, ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, a intervenit personal la microfon şi i-a cântat preşedintelui Erdogan chiar în limba turcă.

Nemanja Rujevic