Serbia după Mladic

Prin extrădarea celui considerat capul răutăţilor în războaiele care au atras destrămarea fostei Iugoslavii, Serbia face un pas mare - chiar dacă nu definitiv - spre candidatura la Uniunea Europeană, crede Henri Bohnet, reprezentant la Belgrad al Fundaţiei Konrad Adenauer.

I se spune "măcelarul din Balcani" şi este considerat responsabil pentru uciderea a 8000 de persoane în enclava musulmană Srebrenica din Bosnia. Acum stă închis la Scheveningen şi, de astăzi, trebuie să dea socoteală pentru acuzaţiile de crime de război, genocid şi crime împotriva umanităţii. În capitala Serbiei au ieşit în stradă, zilele trecute, câteva zeci de mii de suporteri ai ex-generalului Ratko Mladic. Protestul lor, crede Henri Bohnet, de la biroul belgrădean al fundaţiei Konrad Adenauer, apropiată creştin-democraţilor germani, nu este relevant pentru ceea ce îşi doreşte acum societatea sârbă - anume, apropierea de Uniunea Europeană şi continuarea reformelor.

Procesul de la Haga ar putea fi începutul unei dezbateri fără patimă pe marginea rolului jucat în anii 90 de Serbia în destrămarea Iugoslaviei - subiect despre care se discută prea puţin în spaţiul public sârbesc. În opinia lui Bohnet, actuala putere de la Belgrad, chiar dacă include moştenitorul socialist al partidului lui Slobodan Miloşevic, a semnalizat deja, prin gesturi politice, o ruptură limpede cu trecutul. Sigur că nu toţi politicienii sunt eurofili dar pentru majoritatea este clar că Serbia are mai multe de câştigat în Uniunea Europeană decât în afara ei, sub tutelă chineză sau rusească.

Serbia are parte, însă, de o perioadă nu foarte favorabilă candidaturii sale, pentru că, aminteşte Bohnet, "procesul de aderare la Uniunea Europeană are, în prezent, alte standarde. A alunecat pe panta birocraţiei. Preşedintele Tadic aşteaptă acum recunoaşterea statutului de candidat şi demararea negocierilor de aderare. Un proces de lungă durată, de altfel - iar un exemplu în acest sens este chiar Croaţia. La rândul său, Vestul aşteaptă de la Serbia mai mult decât extrădarea lui Mladic. Aşteaptă reforme în justiţie şi administraţie, în economie şi politică. "Acum", punctează Bohnet, "e momentul potrivit pentru a face un efort în direcţia statului de drept, cum ar fi transparenţa structurilor şi depolitizarea justiţiei". Şi, nu în ultimul rând, adaugă reprezentantul Fundaţiei Konrad Adenauer, fără o relaţie bună cu vecinii, Serbia nu poate emite aspiraţii europene. O referire explicită la mult prea sensibila chestiune kosovară. "E limpede pentru toţi europenii că nu se pot aştepta, în viitorul imediat, la o recunoaştere de către Serbia a independenţei Kosovo. "Dar", conchide Henri Bohnet, "există detalii ce contează pentru viaţa de zi cu zi şi care pot depăşi disputele de ordin politic".

Autori: Jasper Barenberg / Cristian Ştefănescu

Redactor: Rodica Binder