1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Serbia şi-a depus candidatura oficială pentru integrarea în UE

Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, a salutat acest gest istoric în numele Consiliului European, condus actualmente de Suedia.

default

Preşedintele Serbiei, Boris Tadici, alături de premierul suedez, Fredrik Reinfeldt

Şeful de stat al Serbiei are aşteptări mari legate de integrarea europeană a ţării pe care o conduce:

"Prin integrarea europeană vom crea condiţii noi pentru politica externă, iar Serbia va deveni un loc excelent pentru investiţii, unde va creşte numărul locurilor de muncă - o premisă foarte importantă pentru dezvoltarea durabilă."

"Trebuie să atingem standardele de civilizaţie necesare unei ţări europene"

Experţii din Ministerul de Externe de la Belgrad nu îşi fac însă iluzii în ceea ce priveşte provocările dificile cu care se va confrunta Serbia. Sonja Licht, reprezentantă a acestui minister, a declarat:

"Cred că e bine ca un stat să depună cât mai devreme cererea de aderare la Uniunea Europeană. Cel mai mult contează însă să facem tot posibilul pentru a ne pregăti pentru paşii care urmează. Trebuie să mobilizăm întreaga societate pentru a atinge acele standarde de civilizaţie necesare unei ţări europene - aceasta este cea mai importantă apropiere de Uniunea Europeană la care trebuie să aspirăm."

Zivorad Kovacevici, directorul organizaţiei non-guvernamentale "Mişcarea Europeană", a explicat, la rândul său:

"Nici nu putem să ne permitem să rămânem în afara spaţiului european. Nu avem voie să ne gândim la o posibilă alternativă la integrarea în UE."

Principalele obstacole: Statutul fostei provincii Kosovo şi extrădarea lui Ratko Mladici

În schimb, problema statutului fostei provincii sârbe Kosovo ar putea deveni unul dintre cele mai mari obstacole în calea aderării la Uniunea Europeană. Nici măcar în interiorul spaţiului comunitar nu există o poziţie comună: în timp ce 22 de ţări au recunoscut independenţa statului Kosovo, România, Spania, Grecia, Ciprul şi Slovacia susţin poziţia Serbiei de a nu recunoaşte noul stat. În special Spania şi Ciprul se tem că independenţa fostei provincii sârbe ar putea deveni un precedent pentru mişcările separatiste din propriile ţări.

O altă problemă este extrădarea fostului general al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, solicitată de Uniunea Europeană. Prezumtivul criminal de război ar urma să fie judecat la Tribunalul Penal Internaţional de la Haga, fiind considerat principalul responsabil pentru masacrul de la Srebrenica din 1995.

Dincolo de aceste obstacole, rămâne şi întrebarea când va reuşi Uniunea Europeană să facă faţă unei noi extinderi. Croaţia şi Islanda vor fi, probabil, următoarele state primite în spaţiul comunitar. În statele membre predomină însă opinia că Uniunea are nevoie de o pauză după o nouă extindere.

Autori: Fabian Schmidt / Alexandra Sora
Redactor: Ovidiu Suciu