1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Separatiştii basci ar putea culege furtună

Oliver Glaap / Radu Schuller-Procopovici7 ianuarie 2005

În penultima zi a anului 2004, la 30 decembrie, Parlamentul Ţării Bascilor a aprobat planurile de extindere a autonomiei acestei regiuni din nordul Spaniei. Proiectul controversat al premierului basc Juan José Ibarretxe de proclamare a unui aşa-numit "stat liber" a fost aprobat cu o majoritate minimă de 39 de voturi pro faţă de 35 contra. Opţiunea nu poate fi însă pusă în aplicare fără acordul Guvernului din Madrid.

https://p.dw.com/p/B1Zc
Separatismul, singura acrte acceptată de ETA
Separatismul, singura acrte acceptată de ETAImagine: AP

De abia ce-a reuşit să convingă Parlamentul basc să îi aprobe planul de libertate regională şi pe faţa – de obieci atît de serioasă a premierului Juan José Ibarretxe – s-a schiţat un zîmbet de satisfacţie, acesta declarând că va telefona neîntîrziat şefului Executivului spaniol Zapatero pentru începerea negocierilor. Nici nu avea să înceapă bine noul an şi răspunsul Madridului a şi sosit. Acesta semnala disponibilitatea la consultări, nu accepta, însă, concesii făcute tendinţelor separatiste. Zapatero s-a declarat dispus să-l întîlnească pe colegul său basc, precizînd însă: "Ca de atîtea ori, voi asculta doleanţele domnului Ibarretxe. Dar şi el va trebui să asculte atent ce am eu de zis. Îmi este deja limpede ce doresc să-i transmit: în democraţia noastră se poate discuta în cadrul constituţional orice temă, dar nimic în afara Constituţiei."

Primul-ministru al Spaniei s-a exprimat formal politicos dar ferm în conţinut. Acesta a fost mesajul adresat guvernului regional basc, ale cărui proiecte transgresează mult normele actualei legi fundamentale, vizînd adoptarea unui statut statal ce ar însemna numai o asociere fragilă cu Spania. Se intenţionează proclamarea unui "stat liber", cu justiţie proprie, propriu sistem social şi chiar cetăţenie proprie. Despre toate acestea doreşte Ibarretxe să negocieze la Madrid şi să-şi cheme, apoi, conaţionalii la a se pronuţa asupra lor într-un referendum. Şeful opoziţiei spaniole, Mariano Rajoy, reprezentant al Partidului Popular, de orientare conservatoare, apreciază că aşa ceva "nu se face cu noi". În opinia politicianului creştin, "nu este permis să negociezi asemenea teme. Nu se pot purta tratative cu cineva care lezează suveranitatea naţională şi care vorbeşte cu dispreţ despre legile ţării." Spre deosebire de guvernul socialist, opziţia conservatoare intenţionează chiar să depună o plîngere la Curtea Constituţională.

Majoritatea parlamentară fragilă pe care a obţinut-o Ibarretxe pentru planurile sale se datorează deputaţilor partidului Herry Batasuna, formaţiune poltică interzisă de fapt dar ai cărei membri activează sub steagul altor fracţiuni din Legislativul regional. Batasuna este considerat, pe mai departe, braţul politic al organizaţiei teroriste basce ETA. Cu toate că acest proiect de independenţă regională nu li se pare suficient, trei din cei şase reprezentanţi ai lui l-au susţinut – mai ales pentru a menţine dezbaterea deschisă. Pentru Leopoldo Barreda, reprezentant al conservatorilor, este limpede că totul este manipulat cu autoritate de către ETA. Un motiv suficient pentru socialiştii de la guvernămînt şi opoziţia conservatoare pentru a vota unitar în Parlamentul naţional împotriva proiectelor basce. Iar fără aprobarea Madridului, nici un referendum derulat în Tara Bascilor nu este valabil.

Cît de mari sînt divergenţele de opinie chiar şi în această provincie nordică a Spaniei reiese şi din declaraţiile venite din regiunea Alava – una din cele trei părţi ale Ţării Bascilor în care trăiesc incomparabil mai puţin naţionalişti separatişti. Şeful consiliului local, Rámon Rabanero, membru al Partidului Popular, şi-a afirmat răspicat dorinţa de a rămîne parte integrantă a Spaniei: ”În eventualitatea unei scindări, Alava nu se va mai simţi obligată să respecte pactul constituţional şi statutul de autonomie încheiate în anul 1979”.

Ceea ce înseamnă că, dacă Ţara Bascilor se va separa de Spania, Alava se va despărţi de această provincie. Separatismul basc a pus deja bazele unui nou separatism – atît de puţin compatibil cu spiritul european unional. Spus romaneşte, cine seamănă vînt, culege furtună.