1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Sentinţa de la Srebrenica

Tribunalul ONU pentru crime de război de la Haga a pronunţat ieri sentinţa împotriva a doi ofiţeri bosniaci acuzaţi de a fi reponsabili pentru genocidul din Srebrenica, un masacru în care au fost ucişi sistematic peste 7000 de băieţi şi bărbaţi musulmani. Fostul ofiţer Vidoje Blagojevic a primit o pedeapsă de 18 ani de detenţie, în timp ce fostul maior Dragan Jokic va fi închis doar nouă ani. Blagojevic este acuzat de a fi comandat o unitate care a participat la masacrul din 1995. Iar Dragan Jokic a comandat săparea gropilor comune pentru victimele genocidului.

Fostul ofiţer sârb Vidoje Blagojevic, acuzat de complicitatea la masacrul populaţiei musulmane de la Srebrenica, Bosnia, în 1995, aşteaptându-şi sentinţa la Tribunalul ONU pentru crime de război de la Haga.

Fostul ofiţer sârb Vidoje Blagojevic, acuzat de complicitatea la masacrul populaţiei musulmane de la Srebrenica, Bosnia, în 1995, aşteaptându-şi sentinţa la Tribunalul ONU pentru crime de război de la Haga.

Nici unul din cei doi acuzaţi nu s-a numărat printre făptaşii principali, au declarat judecătorii, dar s-au făcut vinovaţi de sprijinirea planului de alungare respectiv exterminare a populaţiei musulmane din regiunea Srebrenica. Blagojevic, fost comandant al unei brigade sârbo-bosniace, în vârstă de 54 de ani, a fost condamnat nu doar pentru crime de război ci şi pentru crime împotriva umanităţii, precum complicitatea la genocidul din 1995.

Judecătoarea Maria Argibay a declarat că: ”Blagojevic ştia că toate aceste crime aveau ca unic scop exterminarea parţială sau totală a populaţiei bosniace musulmane. Prin faptul că el şi-a pus unităţile la dispoziţie pentru aceste crime, a făcut genocidul posibil."

Oamenii lui Blagojevic trebuiau să separe bărbaţii musulmani de femei şi să-i deporteze în convoaie formate din autobuze şi camioane. Bărbaţii şi băieţii au fost apoi executaţi în locuri diferite. În complexul comercial din Kravica, de pildă, au fost închişi, conform capetelor de acuzaţie, peste 1000 de musulmani bosniaci şi apoi ucişi cu mitraliere, grenade şi alte arme. Genocidul a fost comis şi în şcoli, păduri, gospodării ţărăneşti sau în locuri publice.

Judecătoarea Maria Argibay a afirmat că ”Blagojevic ar fi trebuit să remarce, în timpul misiunilor sale din Srebrenica şi Bratunac între, 12-14.iulie 1995, autobuzele încărcate cu oameni. Ar fi trebuit să vadă cum sunt deportaţi din regiune mii de oameni, copii şi bătrâni, şi cum sunt arestaţi bărbaţii”.

În timpul procesului, Blagojevic a respins toate capetele de acuzaţie invocându-şi nevinovăţia. El a susţinut că n-a ştiut ce se pertecea de fapt. La fel şi Dragan Jokic, în vârstă de 47 de ani, care atunci era ofiţer tehnician al aşa-numitei brigăzi Zvornik. Deoarece Jokic nu avea unităţi în comanda sa, nu este direct responsabil pentru comiterea genocidului. Este considerat însă vinovat, de a fi transmis comenzile superiorilor săi membrilor brigăzii sale tehnice, declară Liu, preşedintele comisiei de judecători. Iar acestei brigăzi tehnice îi revenea sarcina de a strămuta leşurile din gropile comune în gropi mai mici, care nu atrag atenţia.

Spectaculos este însă, mai cu seamă, faptul că Tribunalul pentru crime de război de la Haga a considerat acest masacru pentru a doua oară un genocid. Căci până acum generalul sârbo-bosniac Krstic era singurul criminal de război care a putut fi acuzat de genocid şi care acum este deţinut într-un penitenciar din Marea Britanie.

  • Data 17.01.2005
  • Autoare/Autor Ludger Kazmierczak/AMT
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ZK
  • Data 17.01.2005
  • Autoare/Autor Ludger Kazmierczak/AMT
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ZK