1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Semnele anului

La început de an, prognozele abundă, gama lor fiind cuprinsă între pesimismul excesiv şi optimismul bine temperat.

jovike, http://www.flickr.com/photos/jvk/56922472/

În vremuri de criză, pesimiştii sunt la modă ceea ce nu înseamnă neapărat că dreptatea ar fi de partea lor, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, încercînd să explice starea negativă de spirit printr-o firească preferinţă a naturii umane pentru scenariile de groază cînd complexitatea fenomenelor şi incertitudinile depăşesc un anumit grad de suportabilitate.

Mai optimistă pare viziunea împărtăşită de DIE WELT, după ce, în prealabil, a tras cu urechea la ce-şi şoptesc experţii financiari şi divulgă secretul: dacă politica nu va comite erori, anul 2012 va fi unul favorabil la bursă

Cu o veste nu tocmai rea îşi întîmpină SÜDDEUTSCHE ZEITUNG cititorii anunţîndu-i că salariaţii germani vor avea în noul an cu 160 de euro mai mult în buzunar decît în 2011 din cauza scăderii unor dări.

Va fi oare anul 2012 doar greu sau vai, îngrozitor, se întreabă cotidianul economic francez LES ECHOS şi, fără a putea formula un răspuns, se rezumă să schiţeze situaţia de moment: cînd în 2008 statele au fost confruntate cu încetinirea creşterii economice şi cu criza bancară şi financiară, au fost nevoite să-şi asume rolul de pompier. Acum pompierii sunt supraîndatoraţi, sunt goi şi vulnerabili.

Vor fi necesare noi summituri, se vor impune noi decizii usturătoare pentru a redresa şi a stabiliza moneda Euro. Preţul va fi însă foarte piperat – scrie din insulara Anglie cotidianul THE TIMES, întrevăzînd posibilitatea ieşirii Greciei din uniunea monetară, greve şi proteste în Italia, dacă premierul Monti va reuşi în cele din urmă să impună măsurile de austeritate, conflicte în Germania între adepţii solidarităţii europene şi cetăţenii frustraţi de vecinii risipitori. Ziarul se teme că şi sub preşedinţia anglofilei Danemarce, prăpastia între Uniunea Europeană şi Marea Britanie se va adînci.

Pentru Danemarca, ţara care de la 1 ianuarie a preluat preşedinţia în termen a Uniunii, prevenirea unei scindări a Europei ar fi o reală victorie, cu atît mai mult cu cît ţara deţine deja o experienţă în funcţia care i-a fost încredinţată pentru viitoarele şase luni estimează POLITIKEN de la Copenhaga. Ducînd mai departe ideea, ziarul întrevede tocmai în faptul regretabil că Danemarca nu face parte din zona euro, o premisă bună pentru aflarea unor noi soluţii de mediere. Europa este mai mult decît o uniune monetară. În cauză se află pacea, libertatea şi valorile europene, pe care Danemarca le va putea evidenţia mult mai pregnant.

Cît despre Franţa, ea intră într-o perioadă care-i periclitează serios viitorul, crede LE FIGARO şi aceasta nu din vina băncilor, a speculanţilor, a Europei, ci a proastei administrări a bugetului de stat şi aceasta de la Mitterand încoace, indiferent dacă guvernul a fost unul de stînga sau de dreapta.

Efectele colaterale ale pesimismului generează în Franţa, aflată deja în febră electorală, un spor de aversiune şi furie faţă de Germania, ceea ce erodează „sufletul Europei” se teme DER STANDARD de la Viena. Or, această stare de spirit este obiectiv vorbind nejustificată devreme ce Angela Merkel a precizat care sunt obiectivele centrale ale politicii guvernului de la Berlin în 2012: un şi mai susţinut angajament, mai puternic decît oricînd, alături de partenerii europeni întru aflarea unei soluţii comune. O promisiune nu doar bună ci şi justă, nu numai pentru Germania ci mai ales pentru restul popoarelor europene, scrie ziarul austriac.

Dovada nu întîrzie. O furnizează cotidianul croat SLOBODNA DALMACIJA care întrevede indicii suficiente ale unei vieţi lungi monedei comune euro. Ca orice altă bancnotă, şi euro are suişuri şi coborîşuri dar în mare, ea este stabilă, făcînd parte ca deviză standard din rezervele a numeroase bănci. Casandrele care prevestesc răul nu vor să admită că, de cînd a fost introdusă moneda euro, în urmă cu zece ani, circulaţia devizelor s-a cvadruplat. După dolarul american, euro este cea mai îndrăgită deviză în întreaga lume.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Alina Kühnel