1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Seismolog: "Italia trebuie să se aștepte des la cutremure de intensitate medie"

Apeninii Centrali sunt formați dintr-un sistem de falii care pot provoca cutremure oricând, spune Stefano Parolai de la Institutul de Cercetare Geologică Potsdam.

Stefano Parolai (GFZ)

Stefano Parolai, seismolog

Deutsche Welle: D-le Parolai, dacă ne gândim la cutremure la nivel mondial, realizăm că seismele din Italia din acest an au făcut pagube foarte mari, deși pe scara Richter nu par atât de devastatoare - au avut o magnitudine de 5,9 și de 6,5. Dar au fost multe cutremure și replici. Există ceva specific la Munții Apenini care produce astfel de fenomene?   

Stefano Parolai: Se poate spune că apar mai des seisme în Apeninii Centrali și de Nord, în comparație cu Apeninii de Sus. Dar puterea cutremurelor este aici mai scăzută. Au existat și câteva cutremure mai mari, în jurul anului 1703 (lângă L' Aquila), de aproximativ 6,9. Acestea sunt datele istorice. Pe vremuri nu existau seismometre. Deci trebuie să fim atenți la estimarea magnitudinii. Este caracteristic pentru această regiune faptul că se află într-o zonă de expansiune. Când are loc un cutremur, plăcile se deplasează. Nu se produc mișcări ale unor structuri mari, ci avem multe falii mici dependente una de cealaltă.   

Putem să vorbim despre o reacție de tip domino? Cade o piesă și le dărâmă pe celelalte?

Când are loc un cutremur, tensiunea se extinde către crustele învecinate. Acest lucru poate duce fie la replici, așa cum am văzut în Italia din luna august încoace, fie se produc și alte cutremure la fel de intense ca primul  - sau chiar mai puternice. La început poți numai ghici ce se va întâmpa. Vom avea o imagine completă abia peste două săptămâni, după ce vor fi analizate datele. Atunci vom ști cum au interacționat aceste structuri.

Putem spera că un cutremur mult mai mare nu va avea loc în regiune?

Este greu de spus ce ar însemna un cutremur mai puternic acolo. Documentări istorice ne arată că au existat și cutremure mai mari. Și e greu de prognosticat dacă vor exista unele și mai puternice. Ceea ce putem să spunem cu siguranță este că seisme ca cele din ultimele luni au avut loc des și vor avea loc din păcate și în viitor în regiune. 

Multe dintre clădirile dărâmate au fost istorice. Cum nu au căzut până acum?

Multe dintre aceste clădiri nu au fost atât de vechi. Sigur că erau clădiri tradiționale pentru satele respective, dar multe fuseseră construite în secolul trecut și nu au trecut printr-un cutremur atât de puternic.

Am fost cu colegii de la Institutul din Potsdam în Italia în august, pentru a testa o metodă de estimare a pagubelor. Am văzut atunci că aceste clădiri nu au fost construite să aibă rezistență seismică. Este motivul principal pentru care au fost distruse atâtea clădiri. La care se adaugă faptul că epicentrele cutremurelor s-au mutat numai câțiva km către nord. Multe dintre clădirile deja parțial distruse n-au mai rezistat unui nou șoc. Din fericire unele dintre aceste clădiri au primit bulină roșie și oamenii nu s-au întors să locuiască în ele înainte de al doilea și de al treilea cutremur. De aceea au existat puțini răniți.

Stefano Parolai este seismolog originar din regiunea italiană Liguriași lucrează ca seismolo  la Institutul de Cercetare Seismologică din Potsdam (GFZ). Interviul a fost realizat de Fabian Schmidt.

1