Securitatea pe primul plan

Ucraina pune trei condiţii rebelilor pro-ruşi pentru declararea unui armistiţiu. Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, acestea ar fi securizarea întregii frontiere a Ucrainei cu Rusia, acces nelimitat pentru OSCE în vederea verificării respectării armistiţiului şi eliberarea ostaticilor luaţi de militanţii pro-ruşi. Moscova nu este însă mulţumită şi solicită o încetare necondiţionată a focului. Între timp, la Riga, cancelara Germaniei, Angela Merkel, s-a pronunţat în favoarea unor exerciţii militare ale NATO în estul Europei, mai citim în FAZ.

Tot la Riga, doamna Merkel a promis ţărilor baltice sprijinul ferm al NATO, scrie Sueddeutsche Zeitung. Criza ucraineană a înrăutăţit sever securitatea vecinilor Rusiei iar articolul 5 din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice, care prevede apărarea oricărui membru aflat în dificultate, "trebuie respectat şi pe teren, în caz de nevoie, nu doar pe hârtie", a declarat şefa executivului de la Berlin.

În Elveţia, Neue Zürcher Zeitung analizează pe larg negocierile de la Berlin pe marginea crizei ucrainene. Mari succese diplomatice nu sunt însă aşteptate, după ce reprezentanţii Kremlinului au refuzat din nou să admită că acordă sprijin militar separatiştilor din estul Ucrainei. Pe de altă parte, Kievul ar dori un astfel de sprijin din occident, solicitând din nou livrări de armament din vest. Nimeni nu a promis însă până acum ajutor de acest tip Ucrainei.

Un alt subiect nelipsit marţi de pe primele pagini ale presei germane - scandalul spionării Turciei de către Serviciul German de Informaţii Externe (BND). Autorităţile de la Ankara l-ar fi convocat pentru explicaţii pe ambasadorul german şi au cerut încetarea imediată a activităţilor de spionaj, relatează FAZ. Chestionată pe această temă la o conferinţă de presă, Angela Merkel a refuzat să dea detalii despre activitatea serviciilor secrete germane, lucru cu care se ocupă comisia parlamentară de specialitate.

Turcia consideră inacceptabil spionajul german şi cere lămurirea amplă a circumstanţelor - notează Sueddeutsche Zeitung. Berlinul a dezminţit că ambasadorul său la Ankara ar fi fost convocat pentru explicaţii, ci doar invitat la o discuţie care s-ar fi desfăşurat într-o atmosferă prietenoasă. Tonul Ministerului de Externe turc a fost însă altul: spionajul BND nu este potrivit relaţiilor strânse dintre cele două ţări şi face rău eforturilor comune în vederea securităţii şi stabilităţii internaţionale.

Politicienii de la Berlin, atât de la putere, cât şi din opoziţie, au apărat pe de altă parte activităţile BND, care ar fi avut cu siguranţă "motive întemeiate" să ţină sub observaţie evoluţiile din Turcia, mai scrie Sueddeutsche Zeitung. Aceste motive ar fi legăturile dintre PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) şi grupări radicale turceşti din Germania, precum şi conflictul de la graniţa turco-siriană, care ar afecta direct Republica Federală.

În fine, pe prima pagină din Die Welt citim despre iniţiativa guvernului german de a obliga companiile să-şi consolideze securitatea informatică. Ministrul de Interne Thomas de Maiziere crede că firmele germane sunt mult prea vulnerabile în faţa atacurilor hackerilor şi vrea să introducă standarde minime de securitate IT şi controale regulate la companiile din Germania.