Securitate şi libertate

„Atentatul din inima noului Irak este o catastrofă. Teroriştii au lovit sensibil cel mai bine securizat sector al Bagdadului, de către Statele Unite. Astfel ei şi-au demonstrat puterea - scrie LANDESZEITUNG şi continuă:”combatanţii islamişti ai Al Qaidei pot miza pe sprijinul populaţiei după atentatul comis în aşa numita zonă verde a Bagdadului şi după distrugerea podului peste Tigru.

Preşedintele Bush nu va avea succes nici după suplimentarea efectivelor militare americane în Irak. Washingtonul nu va putea cîştiga nici războiul civil din Irak între şiiţi, suniţi şi kurzi şi nici războiul împotriva terorismului. ” Şi FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND întrevede dezastruosul efect psihologic al atentatului din Bagdad mesajul acestuia fiind următorul: puternica armată a lui Bush nu poate asigura securitatea nici măcar în propria sa fortăreaţă.

Să nu uităm - conchide ziarul citat - că într-un război psihologia poate fi mai operativă decît armele. Ziarul danez BERLINGSKE TIDENDE întrevede democraţiile occidentale confruntate cu o gravă dilemă după recentele atentate. Pentru a stăvili atentatele sinucigaşe şi înfruntările de gherilă, ţările afectate riscă să vireze spre regimuri din ce în ce mai autoritare, chiar spre dictatură.

Primejdiile reale ale terorismului de sorginte islamistă au agravat şi în plan concret tensiunile între libertate şi securitate, existente deja în plan conceptual. Dovada acestei agravări o furnizează azi puzderia de comentarii pe care o suscită o propunere a ministrului federal de interne Wolfgang Schauble.

Liderul creştin democrat care pledează pentru extinderea mijloacelor puse la dispoziţia poliţiei în urmărirea persoanelor suspecte stîrneşte un val de critici în paginile ziarelor dar şi în cercurile celor care veghează la respectarea cacterului secret al datelor personale. „Într-o autentică democraţie nu se poate da cu barda în drepturile fundamentale“ scrie KÖLNISCHE RUNDSCHAU referindu-se la pasajele noului proiect în care pe uşa din dos ar putea fi îngăduită arhivarea datelor biometrice şi a fotografiilor din paşaport de către autorităţile de poliţie.

Urmărirea teroriştilor este cît se poate de necesară şi legitimă dar situaţia a ajuns într-un stadiu în care şi cea mai vagă ameninţare se transformă în ocazie de a scoate din sertar reţete dinainte puse la punct - scrie ABENDZEITUNG din München adăugînd: „Nu trebuie să fi neapărat Ossama Bin Laden pentru a fi deranjat de exercitarea de către stat a unei atît de severe supravegheri, statul putînd controla nestînjenit în viitor în orice moment cine unde şi încotro se deplasează”. Est germanii, care au făcut experienţa unei supravegheri totale a indivizilor în perioada dictaturii comuniste, consideră exagerat nivelul de alertă al dezbaterilor - relevă MÄRKISCHE ALLGEMEINE.

Şi BERLINER MORGENPOST recomandă mai multă relaxare iar NEUE RUHR / NEUE RHEIN ZEITUNG le reaminteşte cititorilor că deja acum poliţia poate accesa datele existente în documentele de identitate dar avertizează asupra abuzurilor posibile: „astăzi accesarea fotografiei este însoţită de apariţia numelui, mîine aceste date vor sluji punerii sub urmărire; azi amprentele digitale sunt arhivate în anume situaţii concrete, mîine ele se vor afla la îndemîna autorităţilor în orice moment. Vom fi urmăriţi pas cu pas şi dacă despre fiecare pas se poate afirma că este corect, judecata nu mai este valabilă în în ceea ce priveşte sensul evoluţiei. ”

Corupţia la cel mai înalt nivel şi abuzul de putere sunt flageluri pe care globalizarea le-a agravat. Cazul preşedintelui Băncii Mondiale, fost înalt reprezentant Pentagonului şi co- arhitect al războiului din Irak, Paul Wolfowitz este şi azi comentat în paginile ziarelor occidentale. THE GUARDIAN crede că adversarilor lui Wolfowitz numirea acestuia în 2005 la conducerea Băncii Mondiale le-a dat apă la moară, ultimele acuzaţii de corupţie confirmînd şi bănuiala că deja plasată sub „biciul” Americii, instituţia care girează planurile de dezvoltare este concomitent „ braţul lung al Washingotnului” de ajutorare a Pentagonului.

Lăcomia fără margini a unor manageri şefi care cer compensaţii de milioane pentru a părăsi conducerea unui concern rămîne şi azi o temă la ordinea zilei. Ziarul L'INDEPENDANT DU MIDI vizează cazul Forgeard, fost co-director al concernului EADS şi-i cere să dea banii înapoi, citînd astfel revendicarea formulată la unison şi de cei doi candidaţi rivali la preşedinţia Franţei, Segolene Royal şi Nicolas Sarkozy. Comentatorul mai aminteşte că tocmai pe cînd era ministru al economiei Sarkozy nu a mişcat un deget pentru a împiedica ceea ce azi nu vrea să mai accepte.