Secretul învăţării: un pui de somn

Experimentele au arătat că în timpul somnului creierul reuşeşte să păstreze mai bine informaţiile stocate în memoria recentă. Studiul, publicat în revista Nature Neuroscience, oferă o nouă perspectivă a procesului extrem de complex prin care creierul stochează şi procesează în mod automat informaţiile dobândite.

Cercetările anterioare arătau că amintirile recente sunt stocate temporar într-o parte a creierului, numită hipocampus. Un aspect important în procesul de fixare a informaţiilor îl constituie reîmprospătarea amintirilor, acţiune ce transferă informaţiile în neocortex, o formaţiune a creierului ce funcţionează ca o bază de date pentru stocare permanentă.

Cercetătorii au realizat un experiment în cadrul căruia 24 de voluntari au fost puşi sub observaţie.

Subiecţii au fost rugaţi să memoreze 15 perechi de cartonaşe ce înfăţişau animale şi obiecte cotidiene. În timp ce rezolvau exerciţiul, voluntarii erau expuşi unui miros neplăcut.

12 subiecţi au rămas în stare de veghe, iar 40 de minute mai târziu au fost rugaţi să memoreze un alt set de cartonaşe, cu model diferit. Înainte de a începe cel de-al doilea exerciţiu, voluntarii au fost din nou expuşi aceluiaşi miros, menit să le declanşeze amintirea primului exerciţiu.

Ceilalţi voluntari, înainte de efectuarea celei de-a doua probe, au tras un scurt pui de somn, timp în care au fost din nou expuşi mirosului neplăcut, de data aceasta când se aflau într-o stare de somn cu unde lente.

Efecte diferite

Ambele grupuri au fost ulterior testate la primul exerciţiu. Cercetătorii au fost surprinşi să constate că grupul care a dormit a avut rezultate mult mai bune, reuşind să reţină aproximativ 80% dintre şabloane, comparativ cu 60% cât au înregistrat cei care au rămas în stare de veghe.

"Reactivarea amintirilor a avut efecte complet diferite în stare de veghe şi somn", a declarat autorul principal al studiului, Susanne Diekelmann de la Universitatea din Lübeck.

Descoperirea ar putea reprezenta o bună strategie pentru învăţarea unei limbi străine. De asemenea ar putea ajuta victimele ce suferă de stres post-traumatic, o tulburare anxioasă severă, dezvoltată în urma expunerii unui eveniment sau factor traumatizant.

Autor: Alina Mitroescu//afp
Redactor: Robert Schwartz