1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Secrete preferenţiale - de la Marea Neagră în Munţii Apuseni

Fundaţia Soros din România cere primului ministru Emil Boc desecretizarea contractului pentru Roşia Montană.

default

În ambele cazuri scopul contractului constă în exploatarea resurselor minerale aflate în proprietatea publică.

Aşadar precedentul cu Sterling odată produs, s-ar impune şi desecretizarea contractului cu compania canadiană Gabriel Resources, cu atît mai mult cu cît primul ministru, Emil Boc, a fost de acord că aceste clauze confidenţiale „nu sunt normale pentru un contract de interes public”.

“Stimate domnule prim-ministru şi stimate domnule

preşedinte al ANRM, se spune în finalul scrisorii deschise, ne exprimăm speranţa că precedentul pe care l-aţi creat prin desecretizarea contractului cu firma Sterling Resources nu va rămîne un caz singular şi că veţi continua acest proces de transparentizare a contractelor de interes public.”

Într-adevăr, contractul de concesiune aprobat de Guvernul Tăriceanu în luna noiembrie a anului trecut a fost surprinzător de repede desecretizat. Compania şi-a dat acordul si toate documentele se găsesc postate pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Cu toate acestea un proiect mult mai vechi si cu consecinţe infinit mai rele pentru societatea romînească continuă să rămînă secret. De fapt nici măcar nu se ştie bine dacă în Marea Neagră există cu adevărat cantităţi mari de hidrocarburi exploatabile, în schimb se ştie extrem de bine ce distrugeri ar putea provoca societăţii româneşti punerea în practică a exploatării de la Roşia Montană. Este vorba, pe scurt, de utilizarea cianurilor pentru exploatarea aurului, ceea ce presupune excavarea unor uriaşe cantităţi de pămînt si tratarea lor cu cianuri în lacuri anume create. Academia Română a publicat rapoarte detaliate şi elocvente privind efectul catastrofal asupra naturii pe o arie foarte extinsă, dar, cu toate acestea, miniştri mediului din guvernul anterior au tratat subiectul cu o ciudată apatie.

S-a creat de fapt impresia că acest proiect beneficiază de o protecţie politică la nivel înalt, de vreme ce atîtea rapoarte calificate şi atîtea proteste nu au reuşit să determine guvernul să interzică pur şi simplu proiectul.

Dar dacă autorităţile au asistat cu o pasivitate uneori complice la demersurile cinice ale companiei Gabriel Resources, s-a creat în schimb un curent de opinie publică tot mai critic la adresa acestei exploatări. Ecologişti şi tradiţionalişti conservatori, artişti şi oameni de toate sensibilităţile, de la stînga la dreapta s-au întîlnit în chip fericit pentru a denunţa un proiect care nu doar că ar distruge o parte a Munţilor Apuseni, dar ar desfiinţa şi o localitate veche şi o comunitate de oameni care nu vor să-şi aneantizeze trecutul.

Un rol important l-a avut Fundaţia Soros din România care a popularizat strigătele de ajutor ale cetăţenilor din Roşia Montană şi a reuşit prin proiectele sale să atragă atenţia asupra consecinţelor ecologice dramatice. Aşadar faptul că Fundaţia cere acum desecretizarea contractului cu Gabriel Resources este urmarea firească a unei campanii care durează de ani de zile.

Dar poate că nu doar contractul ar trebui să fie desecretizat, ci şi relaţiile cu unii dintre politicienii români, întrucît este greu de explicat de ce, în ciuda protestelor publice şi a atîtor opinii competente, proiectul minier nu a fost scos definitiv de pe afiş. Ar trebui să amintim că, în legislatura trecută, un proiect de lege care propunea interzicerea cianurilor în minerit a eşuat în Parlament din motive nebuloase.