Se va schimba situaţia în Ucraina după alegeri?

În vreme ce schimburile de focuri continuă în estul Ucrainei, în ciuda armistiţiului formal, ucrainenii îşi aleg pe 26 octombrie un nou Parlament. Şi alegerile legislative sunt tot anticipate, după cum au fost cele prezidenţiale. Este "un nou început", după cum au solicitat iarna trecută cei din opoziţie. În regiunile separatiste din jurul oraşelor Doneţk şi Lugansk se va vota mai târziu.

În istoria recentă a Ucrainei, alegeri parlamentare anticipate au mai fost, în afară de cele de acum, în 1994 şi în 2007. Scrutinul care bate acum la uşă este însă "de importanţă existenţială", afirmă Viktor Zamiatin, expert în cadrul Centrului Razumkov pentru Studii Economice şi Politice din Kiev. "Miza este supravieţuirea Ucrainei ca stat", a declarat el pentru DW. În total, pentru cele 450 de fotolii ale Radei din Kiev concurează 29 de partide.

Câştigătorul este însă dat ca sigur de câteva luni. El se numeşte Petro Poroşenko şi este şeful statului. Alianţa electorală care îi poartă numele (Blocul lui Poroşenko), conduce detaşat în sondaje, şi ar putea întruni o treime din voturi. Remarcabil este că alianţa a luat fiinţă abia la finele lunii august, pe baza fostului partid al lui Poroşenko, "Solidaritate".

Miliardarului Poroşenko i-a reuşit astfel o ascensiune spectaculoasă în politica ucraineană. "Solidaritatea" lui existase până acum mai mult pe hârtie şi nu era partid parlamentar. Pentru Poroşenko, în calitate de preşedinte, apropiatele alegeri sunt foarte importante. Potrivit Constituţiei, Parlamentul şi guvernul au mai multă putere decât preşedintele. De aceea, este important ca Poroşenko să-şi asigure o majoritate în legislativ.

Preşedintele a depus eforturi să-l atragă în alianţa sa pe premierul Iaţeniuk. Dar fără succes. Astfel, în locul lui Iaţeniuk, "Blocul Poroşenko" a ajuns să fie condus de primarul Kievului, fostul campion mondial la box Vitali Kliciko. Partidul fostului boxer super-greu, UDAR, a devenit astfel un pilon central al "Blocului Poroşenko".

Rezultatul bun din sondaje al formaţiunii lui Poroşenko este rezultatul mai multor factori, explică Zemiatin. "În primul rând, mulţi aşteaptă de la poroşenko o rezolvare paşnică a conflictului din estul Ucrainei. Şi programul de reforme al preşedintelui, intitulat "Strategia 2020", se bucură de popularitate, fiindcă promite o apropiere de UE", a mai declarat expertul.

Totuşi, situaţia din estul Ucrainei îi poate fi fatală lui Poroşenko. Decizia sa, de a le acorda mai multă autonomie separatiştilor, este privită de mulţi ca o eroare. Oleg Liaşko, populist de dreapta şi lider al "Partidului Radical", vorbeşte în context despre o "capitulare", a preşedintelui ucrainean. Formaţiunea sa se află pe locul doi în sondaje, fiind creditată cu 10 la sută din voturi.

Din tabăra adversarilor lui Poroşenko face parte şi fosta şefă a executivului, Iulia Timoşenko. Totuşi, ea va obţine, potrivit sondajelor, un rezultat mai slab decât în 2012. Pe vremea aceea, ea se afla încă în închisoare, după un proces controversat la nivel internaţional, şi partidul ei "Patria" era condus de actualul premier Iaţeniuk. Acum însă, Timoşenko şi Iaţeniuk s-au separat şi premierul îşi conduce propria alianţă electorală, intitulată "Frontul Popular". Mai mulţi politicieni din tabăra lui Timoşenko i s-au alăturat lui Iaţeniuk.

Mare perdant al apropiatelor alegeri este grupul foştilor susţinători ai preşedintelui alungat de la putere, Victor Ianukovici, refugiat în Rusia. Mulţi dintre foştii săi tovarăşi de drum şi-au constituit o formaţiune proprie, intitulată "Blocul de Opoziţie". Potrivit sondajelor, nu este sigur că formaţiunea va reuşi să treacă pragul electoral. Bazinul electoral al formaţiunii se află în Crimeea anexată de Rusia şi în estul Ucrainei. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul comuniştilor. O largă majoritate pro-occidentală pare astfel asigurată după scrutin în Rada de la KIev.