1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Se revine la supravegherea legală a internetului

În mediile politice se lucrează discret la o variantă de compromis a legii supravegherii electronice care să nu mai fie contestată la Curtea Constituțională.

Revine în prim plan subiectul supravegherii Internetului. România a fost unul dintre primele state care au denunțat foarte repede legislația specifică după ce Directiva care a stat la temelia ei a fost invalidată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Părea că un castel din cărți de joc, construit cu migală ani de zile, se va prăbuși într-o clipă. După atentatele din 11 septembrie 2001, Statele Unite convingeau marile capitalele europene să permită serviciilor secrete accesul la datele personale ale cetățenilor abonați la serviciile de telecomunicații. În consecință, în țările UE, companiile din branșă (telefonie fixă, mobilă, internet) au fost obligate să rețină toate datele privind activitatea clienților pe o perioadă cuprinsă între 6 luni și 1 an. Dar răceala care a intervenit ulterior între SUA și UE după dezvăluirea activităților NSA, a dus la inversarea bruscă a curentului. Legislația ”big brother”, cum a fost numit ea polemic de către militanții pentru drepturile civile, a început să fie scoasă din uz.

În România reacția anti ”big brother” a fost puternică încă de la bun început. Prima lege adoptată ca urmare a aplicării Directivei specifice a fost denunțată la Curtea Constituțională și invalidată. Ulterior, legea care a fost adoptată a rămas o vreme în vigoare doar pentru faptul că nu a fost contestată. Într-adevăr, era greu să pretinzi că ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa privată” (art. 26 din Constituţie), de vreme ce ele însele dispuneau o largă supraveghere. 

În sfârșit, Curtea de Justiție din Luxembourg a dat dezlegare pentru revizuirea acestor legi, părând că se va isca un vânt care va spulbera întreaga construcție. Relația fluctuantă SUA-Germania a jucat un rol major în această privință.

Presa este plină de articole care denunță caracterul nedemocratic și neconstituțional al acestei legislații speciale. Acestea sunt perfect coerente și inteligibile. Se poate întocmi însă și o bogată colecție de texte cu sens opus, care pledează pentru supravegherea internetului ca baricadă împotriva terorismului islamic și mai nou împotriva Rusiei. Acestea nu sunt pe deplin inteligibile, căci fac mereu trimitere la informații nedezvăluite pe care le administrează doar serviciile secrete. E ca și cum cineva ar spune ”credeți-mă pe cuvânt, știu eu din surse sigure !”. E greu de crezut cineva fără dovezi și de aceea și sarcina politicienilor care au asumat cauza ”big brother” e dificilă. În această situație se află astăzi și președintele Klaus Iohannis, care mizează însă pe marea sa popularitate. La scurtă vreme după ce a fost ales, el a anunțat că dorește să stimuleze apariția unor legi noi în locul celor invalidate de Curtea Constituțională.

Încetul cu încetul perspectiva se nuanțează și în Germania, unde cancelarul Angela Merkel a dat un semnal extrem de important în această privință. În plină polemică legată de colaborarea BND cu spionajul american, cancelarul a declarat luni: ”Parlamentul exercită un control asupra activităților BND pe care îl consider absolut esențial. Pe de altă parte serviciile de informații lucrează în scopul siguranței publice iar Guvernul Germaniei face tot ce îi stă în putință ca să asigure o bună funcționare a acestor servicii. Capacitatea de a lucra eficient ține însă de cooperarea cu alte servicii de informații pentru a face față amenințării terorismului internațional, incluzând cooperarea cu NSA”, a mai spus cancelarul Angela Merkel. 

Prin urmare, în ciuda unei furtuni politice de suprafață, frontul antirusesc deschis de americani pe fondul crizei din Ucraina a prilejuit o revenire a legilor supravegherii electronice. De altfel Rusia, care acordase azil lui Edward Snowden, păruse să fie una din beneficiarele defectării rețelei NSA .

Conform declarațiilor lui Ludovic Orban, în Parlament se discută insistent pe aceste subiecte, chiar dacă nu există încă un proiect de lege. Pare însă cert că se lucrează la o soluție de compromis, care să nu mai fie contestată la Curtea Constituțională. Compromisul pare cu atât mai ușor de obținut cu cât obiecțiile față de supravegherea internetului au fost formulate mai curând de opoziția liberală.