1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Se conturează o majoritate de buzunar

Oricine are bani își poate „cumpăra” o majoritate în Parlamentul de la Chișinău! După boicotarea ședinței speciale de luni a Parlamentului, sub patronajul Partidului Democrat se prefigurează o majoritate pestriță.

Șeful statului, Nicolae Timofti, a reluat marți consultările cu grupurile parlamentare în vederea desemnării unui nou candidat la funcția de premier, iar PD + 14 transfugi comuniști, PL, PLDM și „grupul Leancă” negociază crearea unei majorități parlamentare.

PD+14 ex-comuniști = votul consolidat a 35 de deputați pro-Plahotniuc

Marți, liderul PD, Marian Lupu, a venit la consultări cu președintele Nicolae Timofti împreună cu reprezentantul celor 14 transfugi comuniști și a anunțat că PD și cei 14 ex-comuniști vin la negocieri „nu ca democrați și nu ca foști comuniști, ci în formula de 35 de deputați”. Astfel, Marian Lupu susține că fracțiunea sa „are un vot consolidat de 35 de deputați”. Pentru învestirea Guvernului e nevoie, însă, de 51 de voturi. Miza democraților este PL (13 deputați) și „grupul Leancă” (3 deputați) = 51 de voturi.

Anterior, liderul liberalilor Mihai Ghimpu a declarat că PL nu va face niciodată parte din aceeași majoritate parlamentară cu comuniștii sau cu ex-comuniștii, pentru că, spunea el, „foști comuniști nu există – asta e pe viață”. Prin urmare, în opinia unor analiști politici, PD i-a cooptat „în formula 35 de deputați” și pe transfugii comuniști pentru a ajuta astfel PL-ul să-și justifice posibila intrare în majoritatea parlamentară „social-democrată” subordonată Partidului Democrat.

Argumentul „pro-europeanului” Ghimpu

Marți, după întrevederea avută cu șeful statului, liderul PL Mihai Ghimpu a declarat că „PL va face tot posibilul pentru a evita alegerile anticipate” și argumentează prin faptul că anticipatele ar aduce la putere partidele pro-ruse: „Pentru noi e mai importantă Europa decât PLDM-ul”, a spus Ghimpu.

Reacția liberalului a venit după ce PLDM, care părea exclus din schemă, a surprins cu anunțul privind disponibilitatea sa de a participa la negocierile pentru crearea unei majorități parlamentare, cu condiția ca PLDM-ului să i se ofere dreptul de a propune candidatul la funcția de premier. Mai mult, președintele interimar al PLDM Valeriu Streleț s-a arătat convins că până pe 14 ianuarie majoritatea nou formată și formalizată (așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin hotărârea sa din 29 decembrie 2015) va putea prezenta un nou candidat președintelui Timofti.

Faptul că PLDM a condiționat participarea sa la negocieri l-a enervat pe liderul PL: „Nimeni nu trebuie să pună condiții. Trebuie să vină liber la masă, să ne așezăm și să discutăm. Fiecare din noi are dreptul să vină cu propuneri, dar nu să pună condiții. Dacă din start sunt condiții, înseamnă că nu se vrea o majoritate. Noi am mers pe calea aceasta și n-o să-i mearga lui Streleţ iar să ne poarte cu vorba o lună și jumătate, fiindcă nu avem timp. Vrea - bine, nu vrea - la revedere și bună ziua!”, a reacționat Ghimpu, care anterior a declarat că PL nu va face parte dintr-o majoritate fără PLDM.

Încă o încercare a „sforarului” Plahotniuc de a-și pune în aplicare planul

Deputații PD, cei 14 ex-comuniști și deputatul neafiliat Petru Știrbate au semnat deja documentul prin care urmează să fie formalizată o majoritate parlamentară și care urmează să ajungă la Președinție. Liderul PD Marian Lupu a menționat după consultările avute cu șeful statului, că luni, 11 ianuarie sau cel târziu marți, 12 ianuarie, va anunța dacă există sau nu o „majoritate parlamentară absolută” capabilă să propună și să susțină un candidat la funcția de prim-ministru.

Referindu-se la poziția liberal-democraților care insistă să propună ei candidatul la funcția de premier, Lupu a spus că „negocierile sunt reluate, dar nu de la zero”: „Vom discuta astăzi despre punctele divergente, inclusiv cui îi revine prerogativa de a propune candidatul la funcția de premier. Până nu este conturată noua majoritate parlamentară e devreme să vorbim despre candidați”, a comentat liderul PD.

Leancă vrea „candidatură de compromis”

Iar liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, a declarat, după consultările cu șeful statului că „e nevoie de un guvern politic cu un mandat foarte clar”: „E nevoie nu doar de consultări, dar și de o nouă tentativă de creare a unei majorități funcționale. Astăzi vom putea relua nu doar discuțiile, dar sper că vom începe negocierile, ca să ajungem la o finalitate - o majoritate care să facă reforme și să redobândească încrederea cetățenilor și partenerilor externi”, a menționat Iurie Leancă. În opinia sa, „trebuie găsită o candidatură de compromis la funcția de prim-ministru”.

Sturza, dezlănțuitul

După ce a fost boicotat luni de Parlament, fostul candidat desemnat la funcția de premier, Ion Sturza, a lansat mai multe declarații dure la adresa politicienilor moldoveni. El a declarat că preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a fost şi continuă să fie şantajat şi ţinut sub presiune de PD. Sturza a menționat că s-a văzut nevoit să „construiască un zid” în jurul președintelui pentru a-l proteja: „Am fost şocat de ceea ce am auzit de la domnul Timofti. Că au fost vizite inopinate la Preşedinţie, că au fost presiuni din anumite cercuri din Moldova. Este tot buchetul mafiei care foloseşte şantajul. A fost şantajat! Mai mult, lucrurile continuă şi zilele acestea, prin anumite decizii. Aceleaşi metode au fost folosite şi în campaniile electorale. Toţi cei care vor accepta o afacere cu Plahotniuc vor fi contaminaţi de acest flagel, devenind complici”, a afimat Sturza. „A fost o situaţie absolut excepţională când trebuia intervenit. Eu trebuia să fiu alături de preşedinte, să construiesc „un zid” în jurul lui. Nu cred că a fost o întâmplare declaraţia ambasadorilor, care au manifestat un suport fără precedent. La acel moment se insista pe situaţii care puteau genera proteste, în urma nominalizării lui Plahotniuc (la funcția de premier) lucrurile ar fi putut degenera”, a comentat Sturza. El a adăugat că PL şi PLDM au fost „asasinaţi” de oligarh (de Vlad Plahotniuc – n.n.) şi că ar fi stupid ca însăşi Plahotniuc să insiste la nominalizarea sa pentru funcţia de prim-ministru: „Ar fi culmea ipocriziei şi stupidităţii ca Plahotniuc să continue să insiste pe figura lui. Pentru el este o scăpare, o revenire în forţă. Oamenii au început să se îndoiască de capacităţile lui. Chiar în propriul partid sunt neînţelegeri”, a declarat Ion Sturza.

Moldovenii, ostaticii și robii „păpușarului”

Potrivit lui, moldovenii au devenit ostaticii oligarhului Vlad Plahotniuc, care a transformat cetăţenii în robi: „Orice are un nume, orice problemă, iar numele acestei probleme este Vlad Plahotniuc. Totul se învârte în jurul acestui personaj, chiar şi aceste negocieri. Până la urmă, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Ne-am transformat în robii lui Plahotniuc. Ceea ce se întâmplă în ultimele zile devine umilitor. Mă refer şi la ce s-a întâmplat în Parlament. (…) Din păcate, am ajuns ostaticii acestui sistem, am devenit nişte robi - atunci când plătim dublu când vorbim la telefon. Mă simt umilit, şocat când sunt pedepsiţi toţi oamenii. Eu vroiam să întreb astăzi în Parlament cum s-a întâmplat că din fiecare minut internaţional vorbit de moldoveni cu cei dragi, cineva fură?”, a subliniat Sturza.

Ion Sturza: „Când l-a sunat Băsescu, Ghimpu și-a aruncat telefonul în iaz”

El s-a referit și la bâlbâiala de luni a liderului PL care ba spunea ca va vota guvernul Sturza, ba se răzgândea. Sturza a spus că a fost martorul unei situații când Mihai Ghimpu și-a aruncat telefonul în iaz când a văzut că-l sună ex-președintele României Traian Băsescu: „Domnul Ghimpu trebuie să se decidă cu cine este. Eu cred că știu ce l-a determinat să se comporte astfel - declarațiile domnului Băsescu de ieri! Este cunoscută „dragostea” dintre cei doi. Este cunoscut că Ghimpu se simte părăsit de conducerea României. El crede că a fost trădat. Eu am fost martorul unei situații când Băsescu a vrut să-l sune pe Ghimpu, iar acesta și-a aruncat telefonul în iaz”, a declarat Ion Sturza. El este convins că la primăvară vor avea loc alegeri parlamentare anticipate și a anunțat că numele lui „se va regăsi numaidecât pe lista unei formaţiuni politice”. El a admis posibilitatea că va adera la proiectul politic al Maiei Sandu. Anterior, Maia Sandu a declarat că „politicienii trebuie să-l susțină și chiar să-i mulțumească lui Sturza că a acceptat să ne scoată din criză” prin acordul său de a candida la funcția de prim-ministru.

Băsescu, cel mai dur anti-Plahotniuc

După ce cu o zi înainte de ședința specială a Parlamentului de la Chișinău a încurajat deputații moldoveni să voteze guvernul propus de Ion Sturza, marți, după eșuarea ședinței respective (din lipsă de cvorum), ex-președintele României, Traian Băsescu, a reacționat din nou. Într-o postare pe Facebook, Băsescu a scris că guvernul Sturza ar fi fost „o soluție acceptabilă pentru țară și pentru Bruxelles” și susține că, acum, președintele Nicolae Timofti se află într-o situație „extrem de dificilă”. Băsescu îi dă mai multe sfaturi președintelui moldovean: „Guvernul Sturza ar fi fost indiscutabil o soluţie acceptabilă pentru ţară, pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru Bruxelles. N-a fost să fie, pentru că liderii partidelor autointitulaţi a fi pro-europeni şi-au dat din nou în petec, probând că nu au nimic în comun nici cu pro-europenismul, nici cu interesele ţării lor. Îi mână doar interesele şi ambiţiile personale sau cel mult interesele de partid, dar de prea puţine ori interesul naţional. Pentru a-l aduce la putere pe sforarul care tinde să confişte statul, Plahotniuc, ei au sacrificat fără ezitare aspiraţiile democratice ale propriului lor electorat şi, ce-i mai grav, au sacrificat aspiraţiile generaţiei tinere”, a comentat Traian Băsescu. În opinia sa, după încercarea eşuată în Parlament de a forma un guvern acceptabil, preşedintele Timofti „este într-o situaţie extrem de dificilă: ori cedează în favoarea intereselor mărunte ale liderilor „pro-europeni” şi-l desemnează pe Plahotniuc să formeze guvernul, ori joacă pe cartea europeană şi desemnează un premier, din aceeaşi majoritate parlamentară, dar „curat” şi acceptat ca partener european. Sper că va reuşi prin negociere să treacă peste constrângerile generate de deciziile Curţii Constituţionale”, mai scrie fostul președinte al României.

ONG-urile cer revenirea la votarea guvernului Sturza

Tot marți, 5 ianuarie, mai multe ONG-uri au cerut, printr-un apel public, Parlamentului convocarea unei ședințe deliberative pentru acordarea votului de învestitură guvernului Sturza. Organizațiile semnatare solicită Parlamentului „să se convoace în ședință specială pentru a se expune prin vot asupra Programului de activitate şi a listei guvernului Sturza” și președintelui Republicii Moldova „să demareze consultările pentru desemnarea unui alt candidat la funcția de prim-ministru doar după primirea hotărârii Parlamentului de neacordare a votului de încredere Programului de activitate şi a listei guvernului Sturza”. Organizațiile semnatare consideră că declarația de ieri a președintelui Parlamentului despre eșuarea tentativei de învestire a guvernului, ca urmare a lipsei cvorumului, este una nefondată: „Lipsa deputaților de la ședința Parlamentului nu reprezintă o respingere a programului de activitate al Guvernului și un vot de neîncredere Guvernului. Conform art. 98 alin. (3) din Constituție, „programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși. „Din art. 98 alin. (3) din Constituție rezultă clar că votul poate fi exprimat doar după dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului în ședința Parlamentului. Dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului nu poate avea loc decât în ședință deliberativă. Mai mult, Parlamentul poate să se expună cu privire la învestirea Guvernului doar prin hotărâre, care, în caz de neexprimarea încrederii, urmează a fi transmisă președintelui pentru demararea procesului de desemnare a unui nou prim-ministru.

Potrivit hotărârii Curții Constituționale din 18 decembrie 2000, lipsa cvorumului în Parlament atrage nevalabilitatea ședinței Parlamentului și, în consecință, imposibilitatea adoptării unei astfel de hotărâri. Mai mult, art. 85 alin. (2) şi art. 95 alin. (2) din Constituție menționează în mod expres „votul” de încredere al Parlamentului pentru învestirea Guvernului. Votarea poate fi exprimată doar în prezența cvorumului. În mod similar, în cazul lipsei cvorumului, proiectele de legi nu se consideră respinse, ci votarea lor se amână pentru o altă dată. Considerăm că Parlamentul urmează să se convoace din nou și să se pronunțe prin vot dacă acordă sau nu încredere programului de activitate și listei Guvernului”, se arată în apelul organizațiilor non-guvernamentale.

Autoritățile nu au reacționat deocamdată la acest apel, dar au demarat negocierile și consultările în vederea identificării și nominalizării unui nou candidat la funcția de premier.

Reacția ambasadorului SUA

A reacționat și ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit. El s-a arătat dezamăgit de faptul că Parlamentul nu a asigurat cvorum pentru învestirea guvernului Sturza: „Sala de ședințe a Parlamentului pe jumătate goală sugerează că mulți dintre aleșii poporului moldovenesc nu împărtășesc sentimentul nostru de urgență cu privire la necesitatea formării unui guvern nou, ce ar putea institui reformele atât de necesare”, a postat diplomatul americat pe Facebook.

Vă mai recomandăm