1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Se caută "lucruri nemţeşti" din perioada comunistă

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Cu această ocazie, cotidianul german "Die Welt" a lansat proiectul intitulat "Lucruri nemţeşti".

default

Fiecare cititor este invitat să prezinte câte un obiect din perioada de dinaintea reunificării Germaniei. Prima doză de Coca-Cola pe care un tânăr din fosta RDG a ţinut-o în mână în anii 80, un aparat de radio vechi - singura poartă către libertate în România comunistă sau o bucată de lemn de pe malul Rinului. Cele mai interesante sau trăznite lucruri, fiecare cu povestioara lui, sunt prezentate în cotidianul "Die Welt" sau în suplimentul acestei publicaţii "Welt am Sonntag".

"A rămas ca o mărturie a vieţii de zi cu zi... Cotidian pe care anul 1990 l-a schimbat complet, inclusiv în privinţa meselor noastre" - descrie o cititoare un set de tacâmuri folosit într-o cantină pe vremea fostei RDG.

"Singura mea poartă către libertate: un aparat de radio marca Mamaia, din anul 1965. În fiecare seară porneam aparatul şi încercam să prindem programe nemţeşti. Prin intermediul micuţului aparat am ascultat pentru prima oară hiturile Madonnei "Like a Virgin" şi "Material Girl", pe postul RTL. În fiecare sâmbătă aşteptam conferinţa Bundesliga (campionatul german de fotbal) difuzată la Deutsche Welle. Mă amuzam la glumele făcute pe seama lui Ceauşescu pe postul Europa Liberă." - povesteşte Wolgang Scheida, originar din Braşov.

"Era anul 1958 când o minune a economiei a ajuns în camera tatălui meu: locomotiva diesel "3021" produsă de firma Märklin. Locomotiva de înaltă tehonologie era "made in West Germany" şi costa pe atunci 9,50DM. A fost prima jucărie mai sofisticată pe care tatăl meu şi-a permis-o." - scrie Lars Winkler.

"Tatăl meu a ajuns în Germania în anii 60, iar singura lui avere era o valiză din piele cu trei rânduri de schimburi în ea. Avea puţin peste 20 de ani, venea din Belgrad şi nu vorbea un cuvânt germană. Tot ceea ce ştia era că fetele din Belgrad iubeau maşinile nemţeşti aşa că a venit în Germania să muncească şi să-şi ia un BMW (...) A început să lucreze aşa că trebuia să se pună la punct cu germana şi cum altfel ar fi putut învăţa mai bine limba decât conversând cu o fată?! Acea fată i-a devenit soţie. Apoi am venit eu pe lume...". Katja Mitic prezintă un ghid de conversaţie sârbo-croat, apărut pe piaţă în 1971, moştenit de la tatăl ei.

O legitimaţie de serviciu din fosta RDG, o bucată de lemn de pe malul Rinului, o carte... mici fragmente din marea istorie a Germaniei. Mai multe despre acest proiect pe www.welt.de/dinge