1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Se caută în continuare "soluţia europeană"

Preşedintele francez şi cancelara germană vor să pună pe picioare o politică europeană comună în privinţa refugiaţilor. Soluţii noi nu prea sunt.

Aproape două ore a alocat Angela Merkel discuţiilor de la palatul Elysee, în încercarea de a pregăti summitul de luni - probabil decisiv - dedicat crizei refugiaţilor şi debutului negocierilor privind soarta Siriei.

După consultări şi o discuţie la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, cancelara federală şi Francois Hollande au apărut în faţa presei. N-a existat nicio strângere de mână, nicio îmbrăţişare, nicio vorbă despre "prietena Angela" sau "dragul Francois", aşa cum se întâmpla deseori în cadrul întâlnirilor germano-franceze. În schimb, numai feţe serioase şi îngrijorate.

Hollande a reiterat disponibilitatea Franţei de a prelua treizeci de mii de refugiaţi sirieni; sub nicio formă mai mulţi. Raportată la numărul de refugiaţi preluaţi, anul trecut, de Germania, Austria şi Suedia, cifra este foarte mică. Franţa a renunţat încă înainte de sfârşitul summitului european anterior, la ideea foarte dragă Angelei Merkel, care doreşte impunerea de cote obligatorii pentru toate ţările din Uniunea Europeană.

Ultimul as din mânecă: Turcia

După această decizie a Franţei, Merkel a dat semne că renunţă la acest concept, despre care a evitat să mai vorbească. Acum, cancelara propune mai degrabă ca migranţii să rămână în principala ţară de tranzit, Turcia, sau cel puţin în Grecia, ţară a UE. Pe de altă parte, Merkel a arătat că nu susţine introducerea de cote unilaterale şi închiderea graniţelor, aşa cum au procedat state precum Austria, Slovenia, Croaţia, Serbia şi Muntenegru.

Chiar dacă în aceste zile ajung mai puţini refugiaţi în Germania, soluţiile unilaterale nu sunt sustenabile, pentru că, în acest moment, cea mai mare problemă o are Grecia. "Trebuie să găsim un echilibru european", a solicitat Merkel. "Problema" din Grecia se traduce prin plaje ticsite cu aproximativ treizeci de mii de refugiaţi, situaţia fiind catalogată de Comitetul pentru Refugiaţi al ONU drept "catastrofă".

Distribuirea legală de refugiaţi direct din Turcia către statele UE pare să rămână o iluzie, fapt constatat atât de preşedintele francez, cât şi de cancelara federală. "Protejarea mai bună a graniţelor externe, împiedicarea imigraţiei ilegale dinspre Turcia şi expulzarea migranţilor în Turcia şi Grecia, sunt acţiuni care vor ajuta la adăpostirea refugiaţilor", crede Merkel.

Cancelara s-a arătat convinsă că şi Turcia este interesată de găsirea unor soluţii durabile pentru rezolvarea crizei. Turcia are pe cap structuri mafiote la coasta Mării Egee, unde situaţia este scăpată complet de sub control. "Opt sute de oameni s-au înecat în ultimul an și peste trei sute anul acesta. Copii, familii întregi. Mai bine împărţim responsabilitatea şi eforturile. Prin urmare, este drept și legitim ajutorul de trei miliarde de euro al UE pentru Turcia", a mai spus şefa guvernului german.

Graniţele maritime încă nu sunt supravegheate de NATO

Este dezamăgitor pentru cancelarul german, că planul ei de a face un bilanț al supravegherii frontierei din Marea Egee de către NATO, nu poate fi pus în aplicare. Misiunea NATO nu a început pentru că Turcia, Grecia și Germania nu au stabilit încă regulile de desfăşurare a acţiunii. Merkel speră ca până luni "NATO să se urnească".

Afluxul de refugiaţi către Europa este în mare parte declanşat de războiul civil sirian. Din acest motiv, preşedintele francez a organizat la începutul întâlnirii cu Merkel o discuţie comună, la telefon, cu preşedintele rus, Vladimir Putin. La discuţie au participat, de asemenea, premierul britanic David Cameron şi cel italian, Matteo Renzi. Hollande l-a rugat pe Putin să facă uz de influenţa sa asupra preşedintelui Baschar al-Assad pentru consolidarea încetării focului în Siria. Sunt permise doar atacurile împotriva grupărilor teroriste "Stat Islamic" şi "Al Nusra". Putin a acceptat propunerea, a spus Hollande după discuţie.

Nimeni nu poate spune dacă summitul de luni va avea urmări concrete. Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere a ameninţat, deja, preventiv, cu "alte măsuri", în cazul în care la summitul din 7 martie nu se va întâmpla nimic. Aceeaşi idee a fost de altfel vehiculată şi de Angela Merkel.

Vă mai recomandăm