1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Se adâncește prăpastia dintre bogați și săraci

62 cei mai bogați oameni ai planetei dețin jumătate din avuția mondială.

Inechitatea socială ia amploare în mod dramatic, se constată în ultimul raport publicat de organizația de dezvoltare Oxfam înaintea Formului Economic Mondial de la Davos.

Averea celor mai bogați 62 de oameni ai planetei a crescut în ultimii cinci ani cu peste 500 de miliarde de dolari, ajungând la 1760 de miliarde, potrivit Oxfam. Populația săracă a globului ar fi pierdut în acest timp 1000 de miliarde de dolari. O depreciere de 41%, chiar dacă populația planetei a crescut în acest interval cu 400 de milioane de persoane.

Cei mai bogați 1% din cetățenii globului dețin mai multă avere decât restul lumii la un loc, se spune în raportul Oxfam, care face referire la documentul "Wealth Reports 2015" al băncii elvețiene Credit Suisse. Cu alte cuvinte: 70 de milioane de oameni superbogați au mai mult decât restul de 7 miliarde de locuitori ai planetei.

Politicile fiscale și oazele fiscale favorizează inechitatea socială

Motive pentru această evoluție ar fi impozitarea neadecvată a marilor averi și câștiguri de capital și virarea profiturilor în oaze fiscale, acuză Oxfam. Investițiile făcute de firme cu sediul în paradisuri fiscale au crescut de patru ori între anii 2000 și 2014. Nouă din zece mari concerne mondiale sunt prezente cel puțin într-o oază fiscală, potrivit organizației amintite. Țările emergente ar pierde astfel încasări fiscale de 100 de miliarde de dolari pe an.

Oxfam face astfel apel la liderii mondiali și la managerii de top care vor fi prezenți la Davos, reprezentând peste 100 de țări, să își folosească influența pentru a face ca prăpastia dintre săraci și bogați să se reducă și nu să crească mereu. "Trăim într-o lume în care funcționează doar regulile celor superbogați", spune expertul Oxfam, Tobias Hauschild. Inechitatea socială îi face pe majoritatea oamenilor să se simtă furați de fructul muncii lor, izolați, fără apreciere pentru munca lor. Toate acestea ar spori tensiunile și violențele sociale, precum și îndepărtarea oamenilor de politică. Inechitatea socială influențează negativ și creșterea economică sustenabilă și combaterea sărăciei.

"Este nevoie de un sistem economico-financiar de care să poată profita toată lumea", solicită Hauschild. Politicienii trebuie să distrugă oazele fiscale. Oxfam ar vrea ca firmele să fie obligate să prezinte transparent câștigurile și încasările în țările în care operează și să plătească impozite tot acolo. În plus, marile averi și câștiguri de capital ar trebui taxate mai viguros.

Oxfam mai solicită consilierea statelor emergente în privința încasărilor fiscale și crearea unei structuri transnaționale la nivelul ONU care să supravegheze fiscalitatea pe glob.

Scepticism în rândurile experților germani

Institutul pentru Economie Mondială (IW) din Köln se arată însă neconvins de aceste propuneri: încasări fiscale mai mari nu înseamnă automat că săracii vor avea de câștigat direct de pe urma acestora, a declarat experta Judith Niehues cotidianului berlinez "Tagesspiegel". Sărăcia nu se combate doar prin încasări sporite, explică ea. Importante ar fi investițiile în educație și facilitarea accesului pe piața muncii.

Cercetătorul Tobias Hentze de la același institut a declarat tot pentru Tagesspiegel" că este importantă combaterea oazelor fiscale, dar fără efect imediat în lupta cu sărăcia. În plus, obligația de a plăti impozit în țările în care se desfășoară activitatea economică ar duce la sărăcia bugetelor fiscale naționale - de exemplu firmele germane ar fi nevoite să achite taxe în China sau India și nu în Germania, ceea ce ar duce la sărăcirea bugetelor sociale ale Republicii Federale.

Clivaj economic major în Germania

În comparație cu alte țări din OECD, prăpastia dintre bogați și săraci este deosebit de acută în Germania, înregistrând creșteri majore în ultimele decenii. Este vorba de averi, încasări și șanse de îmbogățire, după cum se arată în raportul Oxfam. Cei mai bogați 10% din germani dețin minim 63% din avuția națională. Germania este astfel pe primul loc la acest capitol în zona euro. Cea mai mare parte din această inechitate este constituită din moșteniri și donații.

Între 20 și 23 ianuarie are loc, în stațiunea elvețiană Davos, Forumul Economic Mondial. La reuniune participă 2500 de lideri politici, economici și oameni de știință din peste 100 de țări. Germania este reprezentată de președintele federal Joachim Gauck, de ministrul Economiei Sigmar Gabriel (SPD), de cel al Finanțelor Wolfgang Schäuble (CDU) și de alți membri ai executivului.