1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Se așteaptă un candidat la Justiție

De la încheierea negocierilor de aderare cu benchmark-uri pe domeniul Justiției, portofoliul acesta a fost mereu cel mai vulnerabil și mai expus criticilor.

Premierul a anunțat săptămâna trecută, după întâlnirea cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, că ar putea numi la Justiție o persoană apolitică ”care nu face parte din coaliția de guvernare”. Cu siguranță că acest anunț este o înfrângere pentru PSD, care și-a făcut un titlu de glorie din a prefera un ministru politic. Pentru orice alt guvern ar fi reprezentat o înfrângere, așa cum a fost și acceptarea lui Cătălin Predoiu ca ministru al Justiției în guvernul Tăriceanu, după prăbușirea lui Tudor Chiuariu. Justiția a fost mereu domeniul unde s-au resimțit cel mai puternic presiunile Uniunii Europene, impunând practic partidelor să scoată acest portofoliu din aria intereselor de partid.

Supus acelorași presiuni, guvernul USL a investit la Justiție o judecătoare, Mona Pivniceru, care se făcuse cunoscută în cadrul CSM prin criticile la adresa politicii judiciare inițiate de președintele Traian Băsescu. Totuși cariera sa ministerială nu a fost prea îndelungată deoarece nu a reușit să se facă acceptată la Bruxelles. Prin urmare ne putem aștepta ca PSD să încerce să tragă anumite învățăminte din experiența trecutului.

Nu știm ce va face prim-ministrul Sorin Grindeanu, dar putem presupune că va căuta o soluție similară cu cea din 2012 selectând, eventual, tot un magistrat care în anii din urmă s-a remarcat prin opinii critice la adresa dispozitivului anticorupție. Principalele critici, așa cum știm, au vizat abuzurile DNA și participarea SRI la desfășurare anchetelor. De exemplu UNJR (Uniunea Națională a Judecătorilor din România) publica în 12 ianuarie 2017 Raportul organizatiei Henry Jackson Society, cu titlul "Luptând cu corupția prin trucuri de escroci: asaltul asupra statului de drept din România” (Fighting Corruption with Con Tricks: Romania's Assault on the Rule of Law), care conține în sinteză tot ce s-a spus rău la adresa sistemului judiciar. Prin urmare Guvernul ar putea căuta un candidat printre judecătorii nemulțumiți, dar unul care să aibă l'usage du monde. Nu va fi însă deloc ușor, mai ales că Guvernul actual nu pare în măsură să ofere garanții puternice. 

Liviu Dragnea a făcut și el câteva precizări din care am mai putea extrage câteva indicii: ”Cea mai bună soluţie este un om care să aibă capacitatea şi ştiinţa de a putea genera, purta dezbateri atât cu asociaţiile magistraţilor din România, cât şi cu instituţii internaţionale, Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, barouri de avocaţi, comisiile din Parlament în aşa fel, încât să fie o dezbatere în care să se discute nu numai deciziile CCR pe Codul penal, ci toată legislaţia din domeniul Justiţiei”.

Reiese de aici că PSD a înțeles că o politică judiciară nu stă în două-trei ordonanțe și câteva măsuri circumstanțiale, ci presupune un întreg sistem de gândire. Deși nu e destul să întrezărești acest adevăr și să-l rostești ocazional, mai e nevoie să dispui și de oamenii competenți dispuși să lucreze organizat în direcția dorită.

În orice caz, Guvernul va fi admis că a pierdut bătălia intelectuală și că politica nu poate fi restrânsă la dimensiuni ”parohiale”. Așa este: e nevoie de un om capabil să-și argumenteze convingător politicile nu doar la un post local de televiziune, ci și în forurile europene competente. Dar exigența e valabilă nu doar în cazul ministrului de Justiție, ci și în cazul ministrului de Interne și a celorlalți miniștri cu atât mai mult cu cât există semne că se va acorda o tot mai mare importanță Consiliului de Miniștri în toate afacerile europene.