1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Scutul austriac - Schengen în pericol?

Austria a stabilit că în 2016 nu va mai accepta decât 37.500 de refugiaţi. În plus, guvernul de la Viena vrea să introducă controale mai aspre la frontieră. O nouă lovitură dată libertăţii din Europa. Cu ce urmări?

Control la graniţa sloveno-austriacă

Control la graniţa sloveno-austriacă

Guvernul austriac a anunţat miercuri la prânz că până în 2019 va primi maximum 127.500 de refugiaţi.

Se prefigurează şi un nou summit european generat de criza refugiaţilor.

Ministrul de Externe austriac, Sebastian Kurz, nu crede că reintroducerea controalelor la graniţă ar fi un cerc vicios, ci ar reprezenta un impuls pentru "soluţionarea europeană" a crizei refugiaţilor. Într-un interviu acordat televiziunii publice germane, Kurz a declarat că închiderea graniţelor şi stabilirea unor limite privind asimilarea refugiaţilor ar putea avea un efect de domino pozitiv, întrucât azilanţii nu şi-ar mai putea continua nestingheriţi călătoria şi s-ar înregistra un regres.

Oficialul austriac a criticat chiar reacţiile statelor sud-est europene de pe ruta refugiaţilor, unde presiunile sunt aproape insignifiante. Dacă s-ar respecta Tratatul de la Dublin, atunci Grecia ar trebui să se ocupe de refugiaţi şi să prelucreze solicitările lor de azil. Dar, după cum a descris Kurz situaţia, "refugiaţii sunt transportaţi rapid mai departe spre Europa Centrală."

Tot mai multe controale la graniţă

Austria nu este singurul stat care a reintrodus controalele la graniţe. Şi Suedia, Danemarca şi Germania au decis măsuri similare. Întocmai ca şi celelalte state, Austria nu îşi va închide complet graniţele, ci doar va intensifica controalele. Cu toate că, în sistemul Schengen, controalele la graniţe nu sunt prevăzute, ele sunt acceptate "în cazul unei grave ameninţări a ordinii publice sau a siguranţei naţionale".

Yves Pascouau, expert pe probleme de migraţie la European Policy Centre din Bruxelles, este fericit că până în prezent s-au respectat regulile, prin informarea Comisiei. În cazul în care state membre ar acţiona "în afara regulamentului Schengen", atunci am asista la "finalul Schengen."

Pascouau nu este însă de acord cu criticile exprimate de Kurz faţă de Atena. Expertul spune că "Grecia a respectat mereu legislaţia, dar că este supusă de ani buni unei presiuni migraţioniste extreme". La aceasta s-au adăugat problemele economice. El recomandă o analiză mai atentă şi a celorlalte state de pe ruta balcanică, state care "nu fac ceea ce ar trebui", adică nu înregistrează şi nici nu prelucrează solicitările de azil.

Refugiaţii nu dau înapoi nici în faţa iernii

Refugiaţii nu dau înapoi nici în faţa iernii

Nu există dreptul de a alege Germania ca ţară de azil

La finele anului trecut s-a înregistrat o situaţie similară: Macedonia, Serbia, Croaţia şi Slovenia nu au permis decât accesul persoanelor care, dată fiind originea lor, ar fi avut mari şanse să fie recunoscute drept refugiaţi. Mai exact, au fost acceptaţi sirieni, irakieni şi afgani, accesul celorlalţi fiind interzis.

Începutul a fost făcut de Slovenia, la capătul nordic al rutei: "a apărut efectul de domino, pentru că nici o altă ţară de pe această rută nu a mai vrut să îi preia pe aceşti oameni", explică Melita Sunjic, purtătoarea de cuvânt a Organizaţiei pentru refugiaţi din cadrul Naţiunilor Unite (UNHCR). Atunci au fost afectaţi doar câteva sute de oameni, dar scenariul s-ar putea repeta la dimensiuni mult mai mari.

Este însă acceptabil refuzul la graniţă, chiar dacă persoana în cauză nu are documente de identitate? Nu, răspunde Sunjic: "Convenţia de la Geneva privind refugiaţii prevede accesul într-o ţară chiar şi fără documentele necesare, dacă aici se va solicita şi azilul." Toate statele de pe ruta balcanică, fie că sunt state membre ale UE sau nu, au semnat Convenţia de la Geneva. În toate aceste state se aplică aşadar dreptul la azil, dacă acesta este solicitat.

Purtătoarea de cuvânt a UNHCR precizează însă şi că "nu se garantează dreptul alegerii ţării care să acorde azilul". Altfel spus, nici un refugiat nu poate cere să i se permită călătoria până în Germania sau Suedia. Dacă sunt însă lăsaţi să tranziteze alte state, atunci este vorba despre acordul ţărilor respective, care nu vor să se încarce cu problemele refugiaţilor, cu întreg procesul de analizare a solicitărilor de azil şi eventual cu extrădarea celor care nu se califică.

Donald Tusk în Parlamentul European

Donald Tusk în Parlamentul European

Perspective îngrijorătoare

Yves Pascouau crede că "în următoarele luni va trebui să acceptăm controalele la graniţele interne ale Uniunii". Dacă toate statele se vor decide în favoarea unor asemenea controale, atunci vor apărea şi problemele economice, care "nu sunt semnificative până în acest moment, dar s-ar putea extinde, dacă controalele vor dura mai mult." Preşedintele Comisiei Jean-Claude Juncker avertiza recent asupra unor astfel de măsuri: "cine ucide Schengen, sapă practic groapa pieţei comunitare"; Efectul s-ar putea resimţi imediat pe piaţa muncii, unde problema şomajului "nu ar mai putea fi controlată". Şi, "fără Schengen, fără libertatea de mişcare a angajaţilor, moneda unică nu mai are sens".

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a stabilit chiar şi un termen limită pentru soluţionarea problemei refugiaţilor. În plenul Parlamentului European, el a declarat marţi că "mai avem doar două luni pentru a readuce situaţia sub control." În caz contrar, vom asista la "sfârşitul sistemului Schengen".