Scutul antirachetă şi Rusia

Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de Stat american, Hillary Clinton, au semnat, marţi, la Washington, acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în România. De la anunţul privind participarea României la acest sistem, în 4 februarie 2010, Moscova a formulat mai multe obiecţii cerând garanţii precise că nu este vorba de o forţă militară menită să limiteze capacităţile Rusiei.

După semnarea acordului la Washington, obiecţiile ruseşti au devenit mai apăsate. “Acest eveniment – se arată într-un comunicat al MAE rus, transmis de RIA Novosti – face şi mai actuală necesitatea de a obţine din partea Statelor Unite şi a NATO garanţii constrângătoare care să ateste că sistemele antirachetă pe care urmează să le amplaseze în Europa nu vor fi îndreptate împotriva forţelor strategice nucleare ruse. Este de asemenea necesar – se mai arată în comunicat – să însărcinăm Consiliul Rusia-NATO să conceapă decizii concrete privind obiectivele şi arhitectura scutului antirachetă în curs de implantare în regiune".

Atât SUA cât şi NATO au subliniat în repetate rânduri că scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei, dar aceste asigurări nu au fost considerate îndestulătoare la Moscova. Rusia a dat de înţeles că ar putea fi nevoită să-şi consolideze prezenţa militară în regiune dacă nu primeşte garanţii suficiente din partea forţelor occidentale.
Neliniştea manifestată de Rusia nu a contat, se pare, prea mult în deciziile diplomaţiei de la Bucureşti. De la admiterea sa în NATO, România a manifestat o mare siguranţă de sine în relaţiile sale cu Răsăritul, iar marţi la Washington preşedintele Traian Băsescu declara cu satisfacţie că "România a atins (prin semnarea Acordului privind amplasarea unor elementele ale scutului antirachetă al SUA, n.r.) cel mai mare grad de securitate din istoria ei".

Oficialii români şi-au făcut, totuşi, datoria de a declara, în numeroase rânduri, că scutul antirachetă nu se referă la Rusia, deşi pe de altă parte nu au încetat să sugereze că privesc în continuare politica de la Moscova ca pe o ameninţare.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Medana Weident