1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Scurta istorie a celei mai mari aventuri a secolului XX

În plin război rece, misiunea Apollo 11 cimenta supremaţia Statelor Unite faţă de Uniunea Sovietică care deţinuse pînă atunci un avans după lansarea primului om în cosmos.

default

La 21 iulie 1969, o jumătate de miliard de locuitori ai Terrei urmăreau cu respiraţia tăiată pe micile ecrane, primul pas făcut de om pe Lună, marele salt al omenirii spre împlinirea unui vis.

La 25 mai 1961 John F. Kennedy, preşedintele de-atunci al Statelor Unite, anunţa Congresul că în următorul deceniu primul care va pune piciorul pe Lună va fi un cetăţean american. „Nu fiindcă obiectivul ar fi fost uşor ci dimpotrivă, greu de atins. 400.000 de persoane se angajează în realizarea temerarului proiect.”

La 21 iulie 1969, la bordul modulului lunar se aflau trei astronauţi:Neil Armstrong, Buzz Aldrin şi Michael Collins, dar cei care aveau să păşească pe solul Selenei nu aveau să fie decît doi.

La 380.000 km distanţă de Terra, apare prima problemă: computerul de bord nu mai funcţionează, modulul trebuie acţionat manual, într-o cursă contra-cronometru, din cauza rezervelor reduse de carburant. Astronauţilor le mai stau la dispoziţie doar 60 de secunde, apoi 30…

În sfîrşit, aselenizarea se produce, sub privirile miraculate a peste 500.000.000 de pămînteni, Armstrong păşeşte pe Lună şi rosteşte o propoziţie care rămîne întipărită în memoria colectivă a omenirii: „Un pas mic pentru un om, un imens salt pentru omenire.”

40 Jahre Mondlandung

Bocancul de cosmonaut lasă primele amprente în praful lunar. Cine va călca pe urmele lui Armstrong? Nimeni nu-şi punea în acel moment întrebarea. Costisitoarea şi istorica aventură însă va amplifica spectaculos încrederea americanilor în propriile forţe, aşa cum şi John Logsdan, directorul Institutului de Politică Spaţială de la Universitatea din Washington, a constatat: „Oricine care în 1969 avea cinci ani sau mai mult îşi aminteşte unde se afla cînd Armstrong a făcut marele salt. A fost cel mai copleşitor eveniment al secolului XX.”

Misiunea Apollo 11 a fost urmată de alte cinci. Pînă azi, 12 cosmonauţi americani au păşit pe Lună, dar interesul faţă de cucerirea astrului nopţii scade. În 1972, Eugene Cernon este ultimul „călător” pe lună…Deocamdată.

Ce s-a ales din cele peste 380 de kg de pietre şi praf lunar, din peliculele care au înregistrat video şi audio marea aventură ca şi restul care i-au urmat, sunt temele unor story-uri separate.

Azi, după patru decenii, epopeea spaţială este reconstituită în baza unor înregistrări video NASA, restaurate, permiţînd utilizatorilor să retrăiască în spaţiul virtual aventura reală a primei aselenizări.

Interesant este că, aşa cum misiunea Apollo 11 nu a fost lipsită de suspense, nici destinul benzilor magnetice care au înregistrat epocalul moment, nu a fost lin. În 2006 agenţia spaţială americană constată că nu mai poate da de urma înregistrărilor originale video.

După trei ani de investigaţii, un inginer NASA descoperă că unele suporturi au fost pur şi simplu „şterse” magnetic şi reutilizate din raţiuni de economie. Din fericire, au putut fi recuperate copiile şi mai ales înregistrările, în perfectă stare, din arhivele postului de televiziune CBS.

Cine va viziona varianta restaurată a înregistrării primei aselenizări, va avea parte de imagini calitativ superioare celor care cu 40 de ani în urmă, ţintuiau peste 500.000.000 de pămînteni cu sufletul la gură, în faţa micilor ecrane ale televizoarelor alb-negru.

Intensitatea emoţiei pe care imaginile reconstituite o vor stîrni acum contemporanilor „virtuali” ai misiunii Apollo 11 va fi însă mult diferită de cea trăită de cei dintîi martori oculari ai primului pas pe Lună.

Pe cînd şi primul pas pe Marte?

Autor: Anna Engelke/Rodica Binder

Redactor: Robert Schwartz