1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Scumpă doamnă...

Pregătirea profesională a femeilor costă mai mult. Nu este o remarcă misogină. Este, pur şi simplu, consecinţa prejudecăţilor de pe piaţa forţei de muncă.

default

Se menţine discriminarea profesională a femeilor

Destul de rare sunt cazurile în care, pe băncile şcoli, băieţii să aibă, în medie pe clasă, note mai bune decât fetele. Până pe ultima treaptă a procesului de formare profesională, fetele par a avea un uşor avans în ierarhia calificativelor. În plus, sunt mai implicate în activităţi extracuriculare - ceea ce, în mod normal, este o recomandare suplimentară la dosarul de angajare.

Se poate spune, chiar, că fetele - de acum femei - consumă suplimentar timp şi resurse pentru a-şi aprofunda studiile, în raport cu băieţii care, deveniţi între timp bărbaţi, cotesc mai repede către "pâine". În Franţa, cel puţin, 60% dintre absolventele de studii universitare au titlu de master. Şi tot în Franţa, la angajare, femeile şi bărbaţii pornesc de pe picior de egalitate. Însă, cu cât se înaintează în vârstă, cu atât creşte discrepanţa.

Şi nu doar pentru că bărbaţii evoluează mai rapid în carieră, ci şi pentru că, în poziţii identice, bărbaţilor li se oferă recompense financiare mai mari decât femeilor, apreciază Dunya Bouhacene, fondatoarea firmei de investiţii Woman Equity for Growth.

Managerul francez a ilustrat, în cadrul conferinţei anuale DLDwomen, desfăşurată la München, cu cifre din ţara sa: dacă, până la 25 de ani, femeile câştigă cel mult trei procente sub ceea ce câştigă bărbaţii, diferenţele ajung, la nivelul vârstei de 54 de ani, la 38%.

Europenii câştigă cu 15% mai mult decât europencele

În completarea celor spuse de Bouhacene vine un studiu realizat de fundaţia Hans Böckler asupra a 3000 de absolvenţi ai facultăţilor de drept şi economie din oraşul german Pforzheim.

În ciuda unui index mai bun şi a unei implicări superioare în viaţa comunităţii studenţeşti, femeile câştigă, la ieşirea din şcoală, deci la începutul carierei, cu între 1000 şi 3000 de euro pe an mai puţin decât bărbaţii.

Conform revistei germane Die Zeit, la nivelul Uniunii Europene, media veniturilor femeilor este cu 15 procente sub media celor ale bărbaţilor. Discrepanţele cele mai mari apar în Estonia (24%), în vreme ce Belgia este cea mai echilibrată dintre naţiunile comunitare, cu o diferenţă de şase procente.

Diferenţele sunt accentuate nu doar de grilele diferite de salarizare aplicate celor două sexe, ci şi de cota de angajaţi bărbaţi, respectiv femei, pe poziţii similare. Altfel spus, femeile sunt mai des întâlnite în meserii mai puţin bănoase.

Cercul vicios post-natal

În ce priveşte misiunea creşterii copilului în perioada imediat post-natală, statisticile indică un plus în dreptul femeilor - iar această pauză contribuie, de asemenea, la discrepanţa dintre salarii, cu atât mai mult cu cât întreruperea muncii nu frânează doar creşterea salarială, ci înseamnă şi oportunităţi de carieră ratate.

Aici este, însă, vorba despre un cerc vicios, cred cercetătorii de la Hans Böckler: decizia luării concediului post-natal este influenţată de faptul că bărbaţii au, de regulă, meserii mai bine plătite. Aceasta, desigur, explică şi situaţia remarcată de Dunya Bouhacene în cazul pragului de 54 de ani din Franţa.

Asemenea evoluţii pe piaţa forţei de muncă se repercutează asupra întregii economii. Nu este vorba numai despre neexploatarea la maxim a calităţilor profesionale ale femeilor, ci şi despre risipă de la bugetul public, întrucât o bună parte din banii folosiţi în formarea unui specialist provin din contribuţiile plătitorilor de taxe şi impozite.

Şi, în plus, chiar dacă educarea lor a costat la fel, femeile dau mai puţin, financiar, înapoi societăţii, dat fiind că din salariile mai mici recurg şi impozite mai scăzute.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu