1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

"Sclavii" din casele diplomaţilor

Menajera din casa unui diplomat saudit la Berlin a depus plângere împotriva fostului angajator pe care îl acuză de exploatare prin muncă, dar partea pârâtă beneficiază de imunitate diplomatică.

default

Dewi Ratbasari (pseudonim) şi-a dorit o viaţă mai bună. Originară din Indonezia, "Dewi" a venit să lucreze ca menajeră în casa unui diplomat de la Ambasada Arabiei Saudite din Germania. Dar speranţa într-un trai mai bun a început să moară încă din prima zi: paşaportul i-a fost reţinut, i s-a interzis să iasă din casă şi să intre în contact cu familia ei. La dispoziţia noului angajator era timp de optsprezece ore pe zi. În puţinele ore de odihnă permise dormea direct pe podea, în camera unuia dintre cei cinci copii ai diplomatului.

"Atât copiii cât şi cei doi soţi o băteau des. O loveau cu palma, dar şi cu diverse obiecte. Cel mai umilitor mi s-a părut faptul că doamna Ratbasari nu era strigată pe nume, ci i se adresau folosind apelativul " - spune Nivedita Prasad, reprezentanta organizaţiei Ban Ying din Berlin.

Dar nu numai violenţa fizică şi sechestrarea lezează demnitatea şi drepturile acestor angajate, ci şi salariile mici pe care le primesc pentru un program de lucru în cele mai multe cazuri de minimum douăsprezece ore pe zi.

Menajerele din casele diplomaţilor nu au cum să-şi apere interesele, reiese dintr-o analiză a Institutului german pentru drepturile omului. Convenţia de la Viena (1961) privind relaţiile diplomatice garantează privilegii şi imunitate personalului din ambasade şi consulate. "Până acum însă nicio ţară nu a găsit soluţii pentru a apăra şi interesele celor care prestează servicii în casele diplomaţilor" - susţine Heike Rabe, de la Institutul german pentru drepturile omului:

Bildgalerie Ursachen von Armut: Sklaverei

"Statul nu dispune de posibilitatea de a-i pune sub urmărire penală pe aceşti angajatori, indiferent de gravitatea abuzurilor comise, iar personalul de serviciu nu-şi poate cere drepturile prin lege întrucât printre privilegiile diplomatice se numără şi imunitatea de jurisdicţie penală, civilă şi administrativă."

Cum se obţin despăgubiri?

Deşi Convenţia de la Viena face referire şi la cetăţenii care muncesc în casele diplomaţilor, personalul de serviciu (sau domestic) şi misiunea diplomatică nu se găsesc în raporturi de muncă. Cei dintâi trec drept angajaţi ai membrilor misiunii. În caz de nerespectare a clauzelor contractuale de către angajator,

"ar trebui să existe posibilitatea ca aceste femei să-şi schimbe rapid locul de muncă", afirmă Nivedita Prasad, de la organizaţia Ban Ying. "Al doilea aspect foarte important ar fi eliminarea obligativităţii de a locui sub acelaşi acoperiş cu membrii misiunilor diplomatice", adaugă ea.

Chiar dacă diplomaţilor le este asigurată independenţa totală faţă de ordinea juridică a statului acreditar, personalul domestic nemulţumit de condiţiile de muncă şi plată are soluţii alternative pentru a obţine despăgubiri - susţine Heike Raabe. De regulă, într-o primă instanţă este invocată imunitatea diplomatică a pârâtului, iar plângerea este respinsă.

Totuşi, cel puţin în Germania, reclamantul îşi poate croi drum către Curtea Constituţională. Conform dreptului german, imposibilitatea unui angajat de a-şi revendica drepturile salariale sau de a cere despăgubiri echivalează cu o spoliere de drepturi, fapt care contravine Constituţiei.

Autori: Ulrike Mast-Kirschning, Claudia Ştefan
Redactor: Cristian Ştefănescu