Schimbarea preşedinţilor, bucuria creditorilor

Al doilea pachet de ajutoare pentru Grecia e despachetat şi analizat în amănunt, între altele de ziare ca Die Presse din Austria. Ziarul vienez afirmă scurt şi răspicat ceea ce gândesc mulţi specialişti din vest. Şi anume, că acest nou colet "nu le aduce grecilor decât un pic de timp, un răgaz în cazul cel mai bun, iar în cel rău, o amânare care tergiversează relansarea ţării".

Această relansare, subliniază acelaşi cotidian, ar presupune revenirea Greciei "la o monedă naţională moale". Cele 130 de miliarde acordate acum "n-au soluţionat criza" câtuşi de puţin. Fiindcă Atena rămâne grevată în continuare de două carenţe profunde. Pe de o parte, "cheltuieşte în continuare prea mulţi bani în raport cu puterea economică a Greciei". Iar pe de alta, "îi lipseşte competitivitatea economică".

Din Financial Times Deutschland aflăm că deficitul bugetar al Greciei e mai redutabil decât se aştepta, că "la Atena domneşte frustrarea", că "experţii sunt sceptici", iar grecii se simt "ofensaţi, după acordul din Bruxelles, în demnitatea lor".

La stânga spectrului politic, taz e sigur că ministrul german al finanţelor, Schäuble, precum şi omologii săi n-au salvat de fapt decât societăţile de asigurare şi băncile creditoare germane, franceze şi britanice ale statului elen, nu însă şi Grecia. Saarbrücker Zeitung cere extinderea ajutorării Greciei astfel încât să i se reducă birocraţia, să revină în ţară investitorii străini şi să i se poată relansa economia.

Augsburger Allgemeine Zeitung nu vede nici un motiv pentru "alimentarea durabilă" a unei ţări care "nu e în stare să-şi ofere o administraţie funcţională şi să încaseze taxele bogătaşilor ei". Frankfurter Allgemeine Zeitung deplânge lipsa competitivităţii unei Grecii împovărate economic ca şi în trecut de preţuri şi salarii duble faţă de ce i-ar trebui ţării ca să fie resuscitată.

La fel de puţin euforic e ziarul Die Welt, care regretă risipa miliardelor contribuabililor europeni. Taxele lor ar fi putut fi "investite net mai bine în acordarea de ajutoare după o insolvabilitate a Greciei", conchide ziarul berlinez.

Şi profilul viitorului preşedinte al Germaniei suscită obiecţii. Unii musulmani îi iau în nume de rău elogiile pentru cartea lui Thilo Sarrazin, "Germania se autodesfiinţează", şi îi cer pastorului Gauck să-şi precizeze poziţia cu privire la integrarea imigranţilor islamici.

Süddeutsche Zeitung îi recomandă practic viitorului şef al statului să sară peste propria umbră şi să-şi schimbe părerile personale. Ziarul de stânga din München îi cere să-şi mai slăbească ataşamentul faţă de libertate şi să ţină seama de faptul că "mulţi germani năzuiesc mai nou nu la libertate, ci la securitate, într-o viaţă tot mai puţin previzibilă". Ziarul invocă şi lehamitea de politicieni a acestor cetăţeni, observând că "preşedintele nu se va mai reprezenta pe sine, ci pe toţi".

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz