Schimbarea la faţă a Olandei

La doi ani după asasinarea lui Theo van Ghogh, calmul s-a reinstalat deşi trauma persistă şi efectele ei de durată sunt vădite. Diagnosticul pus este confirmat de cîteva exemple:Taida Pasic, Hui Chen şi Ayaan Hirsi Ali - trei destine cum nu se poate mai diferite şi totuşi, legate între ele. Taida este o elevă originară din Bosnia care , emigrată în Olanda , se afla în pragul bacalaureatului cînd a fost expulzată.Hui, în vîrstă de 8 ani, se află la închisoare fiindcă mama ei, o solicitantă de azil din China, nu a putut organiza zborul de reîntoarcere al fiicei. Iar reputata militantă pentru drepturile omului şi ale femeii, Ayaan Hirsi Ali, o înverşunată adversară a islamiştilor, a emigrat în Statele Unite fiindcă ministra integrării a încercat să-i retragă cetăţenia olandeză.„Schimbarea la faţă a Olandei „ într-un atît de scurt interval pare inexplicabilă chiar şi pentru cercetătorul Kees Groenendeijk, specializat în problemele migraţiei:„ Niciodată nu am crezut că în societatea noastră o astfel de modificare se poate produce atît de repede, că principii, valori , comportamente care păreau cu totul normale, pot fi aruncate peste bord de azi pe mîine.Este ceva care mi s-a părut cu totul imposibil.”

O persoană este adepta şi promotoarea notorie a acestei incredibile modificări.Numele ei : Rita Verdonk, ministra integrării supranumită „Rita de Oţel”. Ea intenţionează să retrimită în ţările lor de oprigine 30 de mii de solicitanţi de azil ale căror cereri au fost respinse şi în acelaşi timp, să limiteze imigraţia. Ea a impus un test de imigraţie pe care solicitanţii îl pot efecuta încă la ei acasă şi doar în eventualitatea absolvirii acestuia pot primi permisiunea de a călători în Olanda: „Dorim ca aceste persoane să sosească aici mai bine pregătite astfel încît să beneficieze de o şansă, de a primi un loc de muncă sau de specializare profesională.”Testul costă 350 de euro şi pentru mulţi din cei dornici să emigreze din Maroc, Indonezia sau Turcia el rămîne o himeră. Pentru autorităţile olandeze în schimb, soluţia este o adevărată binefacere. In locul celor aproape 2500 de cereri de azil care trebuiau lunar prelucrate, funcţionarii nu mai au de rezolvat decît 150 pînă la 200 de solicitări. Imigraţia devine astfel o loterie afirmă unii adversari aRitei Verdonk care are însă şi numeroşi adepţi. In anul 2005 ea a fost desemnată cel mai îndrăgit om politic al Olandei. Pe de altă parte , este confruntată şi cu jigniri, ameninţări , vexaţiuni. Îi inspiră toatea cestea o anume teamă?

„Dacă mi-e frică? Fireşte că din cînd în cînd mi-e teamă.Este deja ciudat ca la împlinirea a doi ani de la asasinarea lui Theo van Gogh să fiu nevoită să port o vestă antiglonţ. Nu mi-aş fi închipuit niciodată că se va ajunge la aşa ceva. Pentru mine, acesta nu este un motiv de renunţare” a declarat vajnica şefă a resortului integrării.Dacă după 11 septembrie 2001 în Olanda musulmanii au intrat sub incidenţa unei suspiciuni generale, dacă după moartea lui Pim Fortuyn şi mai ales după bestiala asasinare a lui Theo van Gogh, populiştii de dreapta au avut de profitat la urne, este puţin probabil că la noile alegeri din 22 noiembrie, tot tabăra lor, între timp scindată şi măcinată de rivalităţii interne, să iasă învingătoare. Rita Verdonk le-a luat acerstora vîntul din pînze. Opinia o împărtăşesc deopotrivă adversarii şi adepţii ministrei olandeze a integrării.