Schimbare majoră de macaz în politica SUA faţă de Orientul Mijlociu

Guvernul american a renunţat la tentativa de a impune, peste capul israelienilor, oprirea tuturor activităţilor de construcţie în toate ţinuturile revendicate de palestinieni.

În faţa rezistenţei autorităţilor statului evreu şi a încăpăţânării oficialilor palestinieni, cantonaţi de la venirea la putere a lui Obama în revendicări maximaliste, Washingtonul a sfârşit prin a înţelege că, pe acest drum, nu se pot debloca negocierile directe reamorsate în septembrie cu un tam-tam enorm.

După 3 săptămâni, aceste tratative se vedeau din nou îngheţate de refuzul israelienilor de a prelungi un moratoriu unilateral, aflat în funcţiune timp de zece luni, prin care statul evreu se obligase să nu construiască nici o locuinţă nouă în teritoriile revendicate de arabi.

Sperând să-i determine să declare un nou moratoriu , americanii le promiseseră, în reacţie, israelienilor, unele cadouri în valoare de aproape 2 miliarde şi jumătate de euro, între care livrarea a 20 de avioane de bombardament ultramoderne, de tip Stealth.

Mai nou, americanii au ajuns la concluzia că această tactică nu va aduce roadele scontate. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, P.J.Crowley, a subliniat marţi că un moratoriu de 3 luni nu oferă temeiul necesar elaborării unui tratat.

Alte surse au confirmat că diplomaţii americani consideră că strădaniile de a impune oprirea totală a activităţilor de construcţie au eşuat. În context s-au vehiculat trei cauze ale acestui eşec.

Prima e refuzul categoric al israelienilor de a accepta includerea Ierusalimului răsăritean, anexat şi devenit parte a capitalei statului evreu, într-un acord de prelungirea a moratoriului.

În al doilea rând, americanii ar fi ajuns la concluzia că trei luni ar constitui un răstimp prea scurt pentru a condiţiona suficiente progrese apte să menţină în viaţă negocierile de pace.

În al treilea rând ar fi existat îndoieli substanţiale privind rentabilitatea unui acord atât de costisitor precum cel negociat cu israelienii ca despăgubire în schimbul moratoriului cu pricina.

În fapt, există motive mai serioase pentru volta administraţiei Obama. Primul şi cel mai important îl reprezintă schimbarea survenită în Congresul american, în care preşedintele şi-a pierdut majoritatea de stânga.

Mulţi congresmeni conservatori i-au reproşat lui Obama, autorul iniţiativei privind transformarea construcţiilor de locuinţe în tema principală a tratativelor, că a supus statul evreu la presiuni excesive, încurajânf astfel revendicările maximaliste ale părţii arabe.

Pe de altă parte, dezvăluirile făcute de WikiLeaks au livrat cel de-al doilea motiv, cel puţin la fel de important, sau poate chiar decisiv, pentru schimbarea de macaz hotărâtă la Washington.

Depeşele cândva confidenţiale ale diplomaţilor americani înfăţişează un peisaj al Orientului Apropiat care se bate cap în cap cu premiza, nerealistă, adoptată până acum de administraţia Obama în politica faţă de litigiul din regiune. Potrivit ei, ar fi trebuit chipurile rezolvat mai întâi conflictul israeliano-palestinian spre a se câştiga încrederea lumii arabe, ca să se treacă apoi, cu succes, la soluţionarea problemei iraniene.

Documentele publicate de WikiLeaks relevă convingător că regimurile arabe sunt indiferente faţă de soarta palestinienilor, dar se tem nespus de bomba atomică persană. De aici încolo e clar că politica americană faţă de Orientul Apropiat şi Mijlociu se va modifica din temelii.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident