1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Schimbare la cîrma evreilor din Germania:Charlotte Knobloch, o personalitate puternică

Petre Iancu8 iunie 2006

Preşedintele Germaniei, Horst Koehler şi cancelarul Angela Merkel au salutat alegerea Charlottei Knobloch în funcţia de preşedinte al Consiliului Central al Evreilor din Germania. Doamna Knobloch este prima femeie care preia complexa misiune de lider al evreilor din republica Federală. Dar cît de complexă e, de fapt, această sarcină?

https://p.dw.com/p/B1Mw

Victoria ei în alegerile pentru funcţia executivă supremă a Consiliului Central al Evreilor din Germania n-a surprins pe nimeni. Favorita s-a impus. Charlotte Knobloch îi succede lui Paul Spiegel, secerat prematur, de boală, în aprilie curent. Dar noua şefă a principalei organizaţii evreieşti din Germania ştie ce o aşteaptă. Ani de zile a fost adjuncta lui Spiegel şi totodată vicepreşedinta Congresului Mondial Evreiesc. In tot acest răstimp, ea şi-a consoldat renumele de negociatoare pragmatică, dotată deopotrivă cu energie şi experienţă.

Cît de energică este a demonstrat Charlotte Knobloch imediat după trecerea ei la cîrmă. Despărţindu-se de abordarea mai degrabă precaută, pe care prefera s-o adopte predecesorul ei, Knobloch a reacţionat la eventualitatea unei vizite efectuate în Germania, de către microbistul preşedinte iranian Ahmadinedjad, cerînd autorităţilor berlineze să-l pună sub acuzare. Liderul de la Teheran nu s-a mulţumit să ceară ştergerea de pe hartă a Israelului, ci a negat şi Holocaustul, un delict penal, pedepsit cu închisoarea în Germania.

Pe de altă parte, Charlotte Knobloch ar putea reprezenta doar o soluţie de tranziţie pentru Consiliul Central al Evreilor din Germania. La 73 de ani ea fusese unicul candidat la conducerea Consiliului, care a supravieţuit Holocaustului la o vîrstă la care a mai putut înregistra conştient ororile nazismului. Nu e exclus aşadar ca la alegerile care se vor derula peste 2 ani, să se opteze în favoarea altui candidat.

Pariuri imense o aşteaptă pe Charlotte Knobloch atît în interiorul comunităţilor evreieşti din Germania, cît şi în afara lor. In interior se pune problema integrării celor peste 80.000 de imigranţi din Rusia şi fostele republici sovietice. O misiune aparent sisifică, devreme ce, în momentul în care au început să imigreze în Germania, evreii din fosta Uniune Sovietică au găsit la faţa locului doar aproximativ 20.000 de evrei.

Socializarea şi educarea religioasă a evreilor ruşi, supuşi decenii la rînd unui ateism sovietic agresiv şi antisemitismului bolşevic, iar apoi confruntaţi cu problema adaptării la societatea şi limba germană n-a fost încă nici pe departe finalizată. Pe de altă parte, se manifestă şi printre evrei, ca şi printre creştinii din Germania o incipientă renaştere religioasă, la care conducerile diverselor confesiuni şi comunităţi n-au reuşit încă să adecveze. Departe de a fi soluţionată e şi relaţia deloc simplă, uneori conflictuală, dintre orientările ortodoxă şi liberală din cadrul comunităţilor evreişti.

Net mai dificile riscă să fie însă provocările politice şi sociale exterioare comunităţilor evreieşti. Dat fiind trecutul nazist al Germaniei, liderii comunităţii evreieşti autohtone s-au văzut nevoiţi să-şi asume partitura de tot incomfortabilă a autorităţii morale şi ca atare un rol de seismograf sensibil, anunţînd public orice recrudesecenţă a antisemitismului, rasismului sau ultranaţionalismului.

Or, ostilitatea faţă de evrei, faţă de americani, precum şi xenofobia şi rasismul în genere, manifestate în special în estul, dar pe alocuri şi în vestul Germaniei n-au încetat să ia proporţii în chip perceptibil de la începutul acestui deceniu încoace. Probleme suplimentare le-au pus în trecut liderilor Consiliului Central al Evreilor şi dorinţa stăruitoare a elitei germane de a se trece la o normalizare cît mai grabnică a relaţiilor dintre credincioşii mozaici şi restul societăţii germane.

Ca şefă a Comunităţii evreieşti din Muenchen, Charlotte Knobloch a dovedit că poate face faţă cu succes îndatoririlor ei. In capitala Bavariei se construiesc în prezent o nouă sinagogă şi un nou şi impozant centru comunitar evreiesc. Rămîne de văzut cum se va achita de sarcina ei net mai importantă preluată prin trecerea la cîrma evreilor din Germania. Dorinţa ei manifestă, exprimată imediat după alegerea în fruntea Consiliului, de a promova nu numai dialogul dintre evrei şi creştini, ci şi pe cel cu reprezentanţii religiei musulmane conferă temei speranţelor pe care mulţi şi le-au pus în capacitatea ei de a conduce.