1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Schimbare de curs în Irak?

În două săptămâni vor fi organizate în SUA alegeri pentru un nou congres. Este pentru prima dată când democraţii americani au şanse să întrunească majoritatea sufragiilor în ambele camere reprezentative. Situaţia din Irak va juca un rol extrem de important în campania electorală, care se conturează a fi favorabil democraţilor. Dacă aceştia se vor putea impune în alegeri, atunci vor avea cel puţin posibilitatea de a influenţa politica preşedintelui George W Bush, în ceea ce priveşte intervenţia militară din Irak.

Convoaie militare americane în Irak

Convoaie militare americane în Irak

În chestiuni ce privesc pacea şi războiul, preşedintele american are ultimul cuvânt. Dar pârghia aprobării mijloacelor financiare necesare deciziilor preşedintelui este la mâna congresului, care dispune astfel de un mijloc extrem de eficient pentru a aplica presiune asupra administraţiei. Democraţii ameninţă tot mai des cu reducerea finanţării războiului din Irak, care-l costă miliarde şi miliarde de dolari pe contribuabilul american. De exemplu în mult disputata primă circumscripţie electorală a statului Iowa, unde Bruce Bradley trâmbiţează în acorduri monetare.

„Republicanii au tăiat şi ei banii pentru misiunea din Kosovo în timpul mandatului preşedintelui democrat Bill Clinton. Exact asta trebuie să facă un congres, care are banii în mână, când observă că preşedintele ignoră voinţa poporului american.”

În contextul acestei voinţe a poporului, deciziile privind misiunea militară din Irak vor juca un rol hotărâtor. Doar 23% din cetăţenii SUA mai cred că politica preşedintelui Bush în ceea ce priveşte Irakul este corectă. Acesta reacţionează la rândul său cu mici corecturi de curs, dar care se referă îndeosebi la elemente de prezentare, mai dur spus, de ambalaj. Aşa a fost decis la Casa Albă în cursul acestei săptămâni, că se va renunţa la fraza „Vom menţine cursul în Irak”, explică purtătorul de cuvânt al preşedintelui american, Tony Snow.

„Formularea permitea criticilor noştri să acuze: Fiţi atenţi, administraţia îşi continuă politica sa, indiferent cum se profilează realitatea. De fapt, realitatea este exact contrariul.”

Totuşi, fiecare al doilea alegător indecis, tinde să voteze cu democraţii, relevă un sondaj recent al Washington Post. Ceea ce ar putea pecetlui înfrângerea republicanilor în alegerile pentru congres. Dar acum se ridică întrebarea, ce ar face democraţii altfel, în ceea ce priveşte prezenţa militară americană în Irak. Preşedintele democraţilor, Howard Dean.

„Există un plan, care se bucură de sprijinul majorităţii democraţilor. Pe scurt, acesta se cheamă „Reorientare strategică”. Astfel ar urma să ne retragem trupele din Irak într-un orizont de timp responsabil. Dar nu vom părăsi zona, vom rămâne în apropiere, pentru a putea contracara o eventuală ameninţare teroristă. Dar nu vom mai fi în Irak. Şi credem că este un plan resposnabil.” – spune Howard Dean.

Chiar dacă 75% din parlamentarii democraţi sunt de părere acum, că intervenţia militară în Irak a fost o greşeală, care nu ar fi trebuit să se întâmple, numai o minoritate crede într-o retragere completă imediată a trupelor din Irak.

„În rândurile noastre, practic nu există nici un parlamentar, care ar vota pentru o retragere imediată. Aceasta ar fi o greşeală. Preşedintele Bush a contribuit prin politica sa greşită, la instituirea unui climat propice pentru manifestarea terorismului. Iar acum nu putem pur şi simplu să ne facem bocceluţa şi să plecăm. Riscul ar fi prea mare.”

Candidaţii republicani încearcă să reducă pagubele electorale ale politicii Bush. Ori încearcă să nu vorbească deloc despre subiectul acesta, fapt criticat îndelung de contracandidaţii democraţi. În statul Tennessee, democratul Harald Ford, încearcă să-l provoace pe oponentul său republican la o confruntare.

„Mi-aş dori cu ardoare să aud de la Dvs şi ceva în legătură cu Irakul” – repetă Ford din nou şi din nou.

Ori se hotărăsc republicanii să confrunte problema direct, şi admit că actualul curs nu mai poate fi menţinut. Senatorul republican de Pennsylvania, Arlen Spector.

„Nu cred că revizuirea strategiei din Irak mai poate aştepta până după alegeri. Conflictul face pur şi simplu mult prea multe victime.” – admite Spector.

În acelaşi context a avut loc la Bagdad o conferinţă de presă comună a ambasadorului SUA în Irak şi a comandantului contingentelor militare americane. Cu această ocazie a fost prezentat un plan de acţiune, intitulat „Succesul în Irak”. Printre altele acesta prevede predarea controlului complet către trupele de securitate irakiene într-un interval de cel mult un an şi jumătate. Ambasadorul Zalmay Khalilzad a anunţat elementele principale ale planului elaborat.

„În primul rând îi vom încuraja pe liderii politici şi religioşi irakieni să controleze, sau măcar să-şi sporească influenţa asupra grupărilor înarmate din Irak. Astfel dorim să punem capăt violenţelor motivate confesional şi etnic.”

Ambasadorul Khalilzad a dorit mai apoi să fie şi mai exact.

„Trebuie să-i convingem pe rebelii suniţi să renunţe la arme şi să reuşim să instituim un climat de reconciliere naţională. Dorim pe această cale să lansăm un apel către state arabe, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, sau Iordania, să ne ajute în acest demers, prin îndemnarea acestor grupări la acţiuni paşnice.”

Conferinţa de presă a relevat şi aspecte propuse de senatorul democrat Joe Biden. Acesta a elaborat un plan de transformare a Irakului într-un stat federal, format din 3 provincii autonome – cea sunită, cea şiită şi cea kurdă. Punctul cel mai sensibil este participarea suniţilor la încasările din exportul de petrol, pentru că zăcămintele sunt situate exclusiv în nordul şi în sudul ţării, regiuni kurde şi şiite. Propunerea senatorului prevede convenirea asupra transferului a 20% din încasări către suniţi, pentru a realiza un echilibru financiar între cele trei provincii.

Dacă planul lui Biden ar deschide drumul către o coaliţie naţională, atunci Iranul ar deveni pionul decisiv în regiune. Pentru a putea părăsi Irakul, este foarte probabil ca SUA să se vadă nevoite să lase drum liber Iranului către înarmarea nucleară. Rămâne de văzut, ce va fi în viziunea decidenţilor americani răul cel mai mic.

  • Data 25.10.2006
  • Autoare/Autor Laurenţiu Diaconu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Iy
  • Data 25.10.2006
  • Autoare/Autor Laurenţiu Diaconu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Iy